Povestirea pe scurt la Harap-Alb

Verde imparat, care stapanea la cealalta margine a pamantului, ii scrie fratelui sau, craiul, sa i-l trimita pe cel mai destoinic dintre feciorii sai pentru a-l lasa urmas la tron, imparatul Verde neavand decat fete (motivul imparatului fara urmasi). Craiul ii supune pe cei trei feciori ai sai, inainte ca acestia sa plece la drum, […]

Vezi referatul complet

Harap-Alb – particularitati ale stilului

Limbajul cuprinde : termeni si expresii populare, regioanalisme fonetice sau lexicale, eruditia paremiologica(frecventa proverbelor a zicatorilor introduse in text prin : “vroba ceea”. Citatul paremiologic are o serie de efecte artistice : da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor. Registrele stilistice popular, oral si regional, confera originalitate limbajului, […]

Vezi referatul complet

Harap-Alb – basm cult

Basmul este o specie literara a geniului epic. Opera narativa in proza (si mai rar, in versuri) de intindere mica sau mijlocie, in care realitatea este transfigurata in fabulos iar personajele poarta valori simbolice, basmul isi are originea in creatia populara. In literatura universala, cei mai cunoscuti autori de basme sunt : fratii Iacob si […]

Vezi referatul complet

Caracterizarea personajelor basmului cult “Harap-Alb”

In “Harap-Alb”, Ion Creanga porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulatie universala, dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Caracaterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat intrecerea probelor) si modificarea statutului sociual al protagonistului. Personajele (oameni, dar si fiinte […]

Vezi referatul complet

Harap-Alb – momentele subiectului

Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni, care sa constituie in momentele subiectului. Doi frati (Verde-Imparat si Craiul) traiau, de multa vreme, la doua capete ale lumii, fara sa se mai vada (situatia initiala). Primul, ajungand la batranete fara a avea descendenti pe linie masculina, ii scrie fratelui sau, Craiul, cerandu-i […]

Vezi referatul complet