Semnele vin din partea lumii reale (“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cucosul da semn de plecare”), dar si din, zari necunoscute”, oculte – visul anxios, menit sa confirme ideea mortii sotului, anunta calatoria in cautarea celui disparut: “Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit […]
Articles Tagged: literatura
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Examinand si itinerarul final, recunoastem si aici simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpuite, reprezinta Regatul Mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata. Vitoria porneste in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a ajunge in exterior, unde se afla lumina: “Fiinta ei incepe sa se concentreze […]
Caracterizarea Vitoriei Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Nu credem ca in cadrul romanului tema justitiei ocupa un loc restrans si ca este mai importanta implinirea ritualului. Ce sens ar mai avea atunci descoperirea si pedepsirea ucigasilor? Punctul culminant al actiunii este pla-sat in scena parastasului, unde Vitoria Lipan conduce din fundal, cu inteligenta si tenacitate, ancheta spre deznodamantul care aduce moartea asasinului. […]
Caracterizarea lui Gheorghita din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu, si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, co-ordonat de mama cu tenacitate. Mai intai, educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii: “Paraul cu bulboanele au fost ale lui. […]
Construirea personajului Nechifor Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul si pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintei (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, scurt pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit, prietenos, […]
Geneza si formula estetica a operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu
Strict formal, Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Racului, Nunta domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. In fondul sau, se constituie ca roman filosofic pigmentat cu o tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de roman-basm, sugerata de autorul insusi atunci cand se […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand “batranii legii vechi, “monahii lui Zamolxis”, urca pe “muntele cel ascuns” spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni, in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti”, imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute “o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie”. Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta Maria, are previziunea […]
Nucleul epic si substanta lirica in opera Iapa lui Voda scrisa de Mihail Sadoveanu
Istorisirea comisului se refera la solutionarea, in spiritul dreptatii, din porunca lui Mihai Sturza, a unei vechi pricini de judecata”: comisului ii sunt restituite pamanturile de la Draganesti, primite mostenire “de la mortit” sai, dar luate abuziv de un “corb mare boieresc”, cu mult timp in urma, dinainte de Voda Calimah. Istorisirea are caracter anecdotic. […]
Referat despre povestirea Cealalta Ancuta scrisa de Mihail Sadoveanu
Inclusa in volumul Hanu-Ancutei (1928), povestirea Cealalta Ancuta este alcatuita dupa un “scenariu cu aventuri de “muschetar”” (C. Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascinatia tiparelor originare), pastrand ecouri din literatura cu haiduci parcursa de autor in adolescenta, dar si din baladele populare vitejesti. Cealalta Ancuta este povestirea unei iubiri care iese din limitele ordinii sociale stabilite. Ienache […]