Substratul mitic al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu

In “Baltagul”, din tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mare profunzime: 1. Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul continua actiunea baladei. In spatele naratiunii sta ideea destinului uman; autorul ridica o intamplare la rang de universalia, caci moartea este “a lumii mireasa”, […]

Vezi referatul complet

Referat despre deznodamantul romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu

Deznodamantul romanului este o consecinta a momentului culminant (descoperirea osemintelor lui Nechifor, intr-o rapa) si cuprinde scena praznicului, prelungita prin recunoasterea adevarului de catre cei doi ucigasi (Calistrat Bogza si Ilie Cutui). Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (pe care n-avea “sa-l mai vada pana la invierea cea din veac”), are […]

Vezi referatul complet

Particularitatile prozei istorice sadoveniene – viziunea scriitorului asupra istoriei

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric in literatura romana. Prima lucrare inspirata din istorie este “Soimir (1904), descriind incercarea fratilor Potcoava de a-l pedepsi pe tradatorul lui Ioan Voda cel Cumplit. “Vremuri de bejenie” (1907) evoca o calatorie printr-o Moldova pustiita de navalirile tataresti, vazuta prin ochii unui bastinas intors din Polonia. “Neamul Soimarestilor” caracterizat […]

Vezi referatul complet

Marile teme ale operei sadoveniene

In octombrie 1961, cand Mihail Sadoveanu .(p. 1880) trecea in eternitate, scriitorul isi insemnase popasul in veac, printr-o opera uriasa si monumentala (peste o suta de volume cu aproximativ treisprezece mii de pagini), in care Omul, Cosmosul si Eternitatea se intalnesc pretutindeni. Situata, cronologic, in perioada interbelica si aflata la confluenta mai multor- curente literare […]

Vezi referatul complet

Caracterizarea personajului Amfilohie Sendrea din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu

Personaj secundar, static, unidimensional. Modalitati de caracterizare: — caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; — caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume. Arhimandritul este creierul ideologic si politic al domniei, mintea limpede sfatuitoare a lui Stefan. Personajul este un model […]

Vezi referatul complet