I Costache Negruzzi (1808-l868) a fost un reprezentant de seama al generatiei pasoptiste si, in multe privinte, un deschizator de drumuri in literatura romana. In ansamblu, opera lui prezinta trei mari trasaturi: (1) diversitatea tematica si de specii; (2) caracterul de anticipatie si (3) deschiderea spre modern. 1. Volumul “Pacatele tineretelor” (1857) cuprinde o diversitate […]
Articles Tagged: opera
Definirea conceptului de 'real' in opera lui Ion Creanga
In sens larg, prin real se intelege ceea ce exista in realitate, in mod obiectiv (independent de constiinta sau vointa noastra). Atat in “Amintiri …” cat si in povesti, spatiul actiunii este cel rural, in speta cel humulestean. a) in prezentarea acestuia, autorul creeaza o anume culoare locala prin multimea detaliilor. Asa este interiorul casei […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XIV
Deznodamantul cu reconcilierea partilor adverse este tipic in comediografia caragialiana Catavencu, agentul perturbator al echilibrului initial, nu numai ca nu este sanctionat, dar devine element al unui nou echilibru. Va conduce manifestatia publica si banchetul popular in cinstea noului ales, ceea ce nu este decat un prim pas al integrarii sale in grupul celor cu […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale – prima parte
Pe fundalul alegerilor de deputati din 1883, cand s-a pus atat de acut si de tumultos problema aprobarii Constitutiei (cu revizuirea ei “in punctele esentiale”!), coalitiile politice electorale par ferm constituite: prezidentul local al partidului guvernamental, Zaharia Trahanache sprijina candidatura avocatului semidoct Farfuridi, in timp ce seful “grupului independent” dizident, avocatul demagog Nae Catavencu, doreste […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta varianta II de I.L.Caragiale – a doua parte
Personajele se exprima cel mai adesea, prin tautologii caraghioase sau formulari absurde: “Tatito – pare a-i fi spus lui Trahanache fiul sau “de la facultate” – unde nu e moral, acolo e coruptie, si o societate fara printipuri, va sa zica nu le are”; iar Catavencu: “Istoria ne invata anume ca un popor care nu […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta varianta II de I.L.Caragiale – a treia parte
Examinand universul operei lui Caragiale, nu putem decat sa fim de acord cu felul in care, de pilda Calinescu o descrie pe eroina comediei: “Zoitica este distinsa la limita, tematoare de reputatia ei. N-avem nici un indiciu ca ar fi ignoranta nici unul ca ar fi vulgara, ori lipsita de sentiment. Caragiale a intuit ca […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – prima parte
Drama Vlaicu-Voda a fost prezentata pe scena Teatrului National din Bucuresti in seara zilei de 12 februarie 1902, cand autorul ei implinea 40 de ani de viata. In evolutia dramei istorice traditionale, inaugurata de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, prin “Razvan si Vidra” si de Vasile Alecsandri, prin “Despot-Voda”, piesa lui Al. Davila, o drama romantica de tip […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a doua
Obligat sa recurga la tactica supunerii aparente fata de doamna Clara, pentru a castiga timpul necesar atingerii obiectivelor sale: salvarea sorei si cumnatului, inchegarea aliantelor cu tarile ortodoxe din sud in vederea scuturarii jugului strain, Vlaicu acorda mana liberii, depline puteri doamnei Clara in conducerea tarii. Ea dispune arestrea sau inlaturarea de pe scena politica […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a treia
Daca in ceea ce priveste reconstituirea trecutului Nicolae Iorga si altii i-au adus reprosuri lui Al. Davila, meritul piesei rezida in reflectarea culorii epocii – in evocarea istorica – si in modul in care evolueaza pe scena personajele si mai ales cei doi protagonisti, Vlaicu-Voda si doamna Clara. Vlaicu-Voda eroul central al dramei, este tipul […]
Comentariul operei Vlaicu-Voda de Davila Alexandru – partea a patra
Bun diplomat, incheaga aliante cu tarile ortodoxe din sudul Dunarii, pe care le consolideaza prin legaturi de sange, casatorind-o pe Cristina cu Strasimir, craiul Vidinului, si hotarand unirea Ancai cu Simon Staret, kralul Serbiei, pentru a putea stavili pretentiile teritoriale ale lui Ludovic si expansiunea catolicismului si pentru a recastiga astfel independenta tarii. Din ratiuni […]