Simplitatea organica si farmecul autentic al Mirei, echilibrul ei sufletesc sunt singurele balsamuri posibile pentru ranile Mesterului. Sufletul Mirei este oaza de liniste atat de necesara, este oglinda unui lac netulburat de vant. Momentele in care Manole gaseste, alaturi cu fiinta iubita limanul de liniste vremelnica sunt o anticipare a raspunsului pe care-l cauta eroul. […]
Articles Tagged: opera
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a treia
Momentul culminant, de maxima tensiune, este acela in care se pravaleste, cu un urias ciocan, asupra zidului, incercand sa-si elibereze victima “Nu mai vreau nimic, nu mai vreau nimic. Pe ea din piatra o vreau!”. Acel splendid motiv folcloric (“Manole. Manole, mestere Manole, zidul rau ma strange…”), glasul Mirei din piatra, rasuna ca un clopot […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea intai
Opera dramatica a lui Caragiale nu este vasta: O noapte furtunoasa sau Numarul 9 (1879), apoi doua farse modeste, jucate prin 1883-1884: O soacra (Soacra-mea Fifina) si Hatmanul Baltag, ultima scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi, urmate de O scrisoare pierduta (1884) si D'ale carnavalului (1885). Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert […]
Personajele din opera Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – prima parte
In piesa, totul este mai complex si mai amestecat: “Ce incurcatura de graiuri”, exclama, la un moment dat, Mira. Cadrul e acelasi: pe Arges in jos si in plin timp mitic romanesc. Impulsul dramatic e concentrat intr-una din cartirile staretului Bogumil, aparitie demonica, osciland – cum am vazut -intre Dumnezeu si Satanail: “numai jertfa cea […]
Despre Ion Barbu si opera sa – prima parte
Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, poet si matematician (1895 – 1961), debuteaza in 1918, cu poezia Fiinta, publicata de revista “Literatorul”, condusa de Alexandru Macedonski. Isi va incepe cu adevarat cariera literara in revista “Sburatorul” sub indrumarea (si cu recomandarea) lui E. Lovinescu, unde va semna pentru prima oara cu pseudonimul Ion […]
Despre Ion Barbu si opera sa-a doua parte
In interviul acordat lui Felix Aderca, intitulat De vorba cu Ion Barbu (“Viata literara”, 15 octombrie 1927) poetul raspunde tentativelor de periodizare ale lui Aderca explicand unitatea de substanta a operei sale. Fata de eticheta “parnasiana” a primelor poezii, Ion Barbu spune: “Parnasul nu e cuprins tot aici. Caracteristica lui Heredia sau Leconte de Lisle […]
Despre Ion Barbu si opera sa – a treia parte parte
Nici ideea ca poezia sa din a patra perioada de creatie ar avea un aspect de sarada nu-i convine lui Ion Barbu. El isi delimiteaza propriile intentii: “O poezie cu obiect (stii ca sarada are unul!) mi-ar insela ambitiunea. O poezie cu obiect creeaza necesar o Fizica sau o Retorica (acelasi lucru), forme inchegate fata […]
Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte
Tema “neasteptata, solemna” a Mortii si Somnului se regaseste in Isarlak, Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus si Cantec de rusine, unde somnul hipnotic pregateste revelatia comunicarii cu o alta lume. In ceas de seara, timp de trecere si timp exceptional de cunoastere onirica, isi deapana Domnisoara Hus “chemarea mosorului” in cautarea iubitului pierdut (asemeni […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – a treia parte
Variantele bulgare ocupa o pozitie intermediara, iar cele maghiare se apropie oarecum de variantele romanesti. Vrem sa spunem ca regresiunea in arhetipul popular nu inseamna, pentru Blaga, inchidere si nici izolare, ci intuitie metafizica a originarului, odata cu proiectia intr-un spatiu de circulatie “cosmopolita” – ce-i drept, limitat, dar nelipsit de universalitate. Cum era de […]
Despre Lucian Blaga si opera sa – a patra parte
Convingerea poetului e ca tainele se reveleaza numai in planul vietii, nu al dialecticii abstracte. Revelarea de mistere este ea insasi creatie in toata plenitudinea ontologica a termenului. Exista, pentru Blaga, ceva dincolo de om care nu poate fi transformat in cunoastere si in nicio alta gnoza (“cunoasterea necunoscanda”, cum ar zice filosoful): un fel […]