Traditionalul Arghezi este si un poet al existentei si al realului. O buna parte din lirica lui se hraneste din nostalgia varstei de aur a umanitatii. Asa sunt poeziile Vant de toamna si inchinaciune, in care asistam la sacralizarea existentei prin coborarea transcendentului pe pamant: “E pardosita lumea cu lumina, / Ca o biserica de […]
Articles Tagged: opera
Erotica agonica in opera lui Tudor Arghezi – prima parte
Intr-o carte fundamentala pentru intelegerea operei lui Tudor Arghezi, criticul Nicolae Balota constata faptul ca “ruptura este experienta originara a eroticii argheziene”. Implinirea erotica este imposibila fie pentru ca cei doi vin din lumi diferite (Morgenstimmung), fie pentru ca femeia isi rateaza menirea de mama si iubita (Psalmul de taina) sau, pur si simplu, pentru […]
Referat despre erotica agonica in opera lui Tudor Arghezi- a doua parte
Odata cu volumul Carticica de seara (1935), apostatul se intoarce, din-tr-un impuls ludic, spre “nimicul nepipait” din real. Viziunile terifiante dispar si asistam la o noua primenire a limbii. “Poetul boabei si al faramei” (Ov. S. Crohmalniceanu) descopera acum samburele de dumnezeire din alcatuirea intima a lumii. Natura intreaga este o icoana a lui Dumnezeu, […]
Despre Tudor Arghezi si opera sa
Tudor Arghezi – pseudonimul lui Ion N. Teodorescu – s-a nascut la Bucuresti, pe 21 mai 1880 si a murit la 14 iulie 1967, fiind inmormantat in gradina casei sale de la Martisor – Bucuresti. La varsta de 16 ani debuteaza in ziarul lui Alexandru Macedonski “Liga ortodoxa”. Pana in 1910 – cand a inceput […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a treia parte
Aspiratia la totalitate defineste cel mai exact amplitudinea viziunii poetice eminesciene. La baza acesteia sta o gandire metafizica de tip afectiv, pe care criticii au incercat, intr-un fel sau altul, s-o scoata in evidenta, indicand anumite repere filosofice plauzibile, asimilate de poet de-a lungul anilor. G. Calinescu isi incepe exegeza cu o ampla investigatie asupra […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a patra parte
Comparatia mortii cu soarele care apune este luata aproape textual din Lumea ca vointa si reprezentare: “Cand unul trece, altul vine I In asta lume a-l urma; I Precum cand soarele apune I El si rasare undeva”. Dar, daca nu exista nici trecut, nici viitor, intregul continut al vietii se manifesta numai in clipa de […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a cincea parte
Dar mitologia nihilismului se regaseste si in alte scrieri eminesciene (nu doar in acelea de tematica filosofica sau de reflectie teoretica abstracta). Nihilismul, ca produs al filosofiei transcendentale, implica nu numai disolutia realului in fantasmele subiectivitatii (onirice), dar vizeaza si viata morala si insasi existenta lui Dumnezeu. “E apus de zeitate si-asfintire de idei” – […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a sasea parte
Cronologia nu mai poate fi respectata cu strictete. Temele si motivele migreaza de la o etapa la alta, dar si textele sau variantele. Sara pe deal bunaoara a aparut in anul 1884, dar poemul face parte din postuma Eco (1872), varianta finala a poemului mai vechi Ondina. De aceea, Ioana Em. Petrescu identifica si o […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – prima parte
Complexitatea imaginarului eminescian s-a dezvaluit pe deplin de-abia dupa publicarea postumelor, fructificate prima data de G. Calinescu in exegezele sale dedicate vietii si operei poetului. Mai tarziu, I. Negoitescu a incercat sa adanceasca si sa sistematizeze intuitiile calinesciene. El surprinde, in profunzime, structura bipolara a eului liric eminescian: “Fata lui Eminescu e dubla: priveste o […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a doua parte
Imaginea prototip a ascensiunii uranice este drumul lui Hyperion catre Demiurg din Luceafarul:, forni luceafarul. Cresteau I In cer a lui aripe, I Si cai de mii de ani treceau I In tot atatea clipe. II Un cer de stele dedesupt, I Deasupra-i cer de stele – I Parea un fulger ne-ntrerupt I Ratacitor prin […]