Pus in situatie de aparare, Tipatescu probeaza o subtila tehnica a artei disimularii, regizand si inscenandu-si rolul, masca, in functie de situatie: cand Trahanache ii aduce vestea existentei scrisorii, el se preface a nu sti nimic, afisandu-si revolta, iar in fata lui Farfuridi si Branzovenescu ia poza de victima a propriei sale sensibilitati pentru partid […]
Articles Tagged: opera
Caracterizarea personajului Dionis Dan din opera Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu-a doua parte
Metamorfozarea umbrei in personaj (Eminescu preia din textul Umbra mea), dialogul si pactul cu umbra au ca efect, pregatit si de un bine condus joc al fuziunii experientei de viata cu imaginatia si memoria, scindarea personalitatii, simtita ca o putere (“despartirea individualitatii mele”). Astfel, intoarcerea in timp, transpunerea in fiinta calugarului Dan din vremea lui […]
Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-prima parte
Personaje romantice, arhetipale – impreuna ilustreaza prototipuri ale perfectiunii adamice; personajele, principale, dinamice, sunt proiectii ale eului narator. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa a naratorului, portretul fizic realizat de catre partenerul de cuplu in structura antinomica, constructia cuplului in antiteza romantica, elemente de autocaracterizare. – caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin […]
Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-a doua parte
Numai astfel putem explica, respectand coerenta structurii de simboluri a naratiunii, de ce, initial, “setea de amor” a Cezarei, “acea nemarginire de simturi contrazicatoare, turburi, desperate”, se confrunta cu atitudinea de rezerva si amanare a lui Ieronim, cu melancolia lui “impersonala”, cu neho-tararea si seninatatea lui “abstracta”. Singura “magia insulei” va rezolva drama protagonistilor, detinand […]
Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-a treia parte
Barbatul se simte un instrainat intr-o ordine existentiala organizata in jurul instinctului – “oarba vointa de a trai” a lui Schopenhauer – manifestat ca mecanica a destramarii si egoismului, dictata de principiul raului: “Mancare si reproducere, reproducere si mancare!…” El nu se vrea sclavul femeii care-i hraneste, prin chiar prezenta reala, instinctele: “Nu! nu ma […]
Caracterizarea personajului Danila Prepeleac din opera Danila Prepeleac scrisa de Ion Creanga
Personaj principal, dinamic, titular, fantastic, simbolic, eponim. Modalitati de caracterizare: – mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje; naratorul se raporteaza de fiecare data ironic la personajul sau; – mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni; prin mediile pe care le strabate personajul; prin nume; prin monologul interior. La sfarsitul drumului initiatic, Danila […]
Caracterizarea personajului Dionis Dan din opera Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu-prima parte
Personaj romantic, principal, dinamic, eponim, arhetipal – impreuna cu Maria intruchipeaza cuplul adamic; personajul principal traieste drama cautarii absolutului. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa: predomina portretul fizic si caracterizarea directa a naratorului, elemente de autocaracterizare; – caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin intermediul mediului emblematic in care traieste personajul; prin monologul […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a patra parte
Parodia si intertextualitatea sunt doua dintre componentele de baza ale poeziei sale ludice. Poetul parodiaza o formula stilistica larga. Textul parodic, situat la granita dintre gluma si gravitate, are statutul unei “traduceri” libere, in limba poeziei sale, fara malitie si tara intentii caricaturale, a tipului de texte vizat. Alternanta atitudinilor – cele grave si cele […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a cincea parte
Dintr-o asemenea perspectiva, numitorul comun al vietuitoarelor este zgomotul falcilor” (“Zgomotul caracteristic este acel al falcilor mestecand”) si participarea la irationalele metamorfoze in lant la care se reduce dinamica lumii. Tonalitatea si cruzimea observatiilor trimit la profetiile Casandrei, in timp ce troienii, bucurosi de darul facut de greci – dar si de sfarsitul razboiului – […]
Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a patra parte
Asadar, doborarea salcamului anunta miscarea psihologica esentiala din roman, drama care avea sa fie traita de Ilie Moromete. O pagina antologica ni-l infatiseaza pe Moromete retras pe piatra de hotar a lotului, judecand cu asprime lumea si timpul: “se uneltise impotriva lui si el nu stiuse”, crezuse timpul “rabdator si lumea plina de daruri”, “traise […]