Caracterizarea personajului Dionis Dan din opera Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu-a doua parte

Metamorfozarea umbrei in personaj (Eminescu preia din textul Umbra mea), dialogul si pactul cu umbra au ca efect, pregatit si de un bine condus joc al fuziunii experientei de viata cu imaginatia si memoria, scindarea personalitatii, simtita ca o putere (“despartirea individualitatii mele”). Astfel, intoarcerea in timp, transpunerea in fiinta calugarului Dan din vremea lui […]

Read More

Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-prima parte

Personaje romantice, arhetipale – impreuna ilustreaza prototipuri ale perfectiunii adamice; personajele, principale, dinamice, sunt proiectii ale eului narator. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa a naratorului, portretul fizic realizat de catre partenerul de cuplu in structura antinomica, constructia cuplului in antiteza romantica, elemente de autocaracterizare. – caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin […]

Read More

Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-a doua parte

Numai astfel putem explica, respectand coerenta structurii de simboluri a naratiunii, de ce, initial, “setea de amor” a Cezarei, “acea nemarginire de simturi contrazicatoare, turburi, desperate”, se confrunta cu atitudinea de rezerva si amanare a lui Ieronim, cu melancolia lui “impersonala”, cu neho-tararea si seninatatea lui “abstracta”. Singura “magia insulei” va rezolva drama protagonistilor, detinand […]

Read More

Caracterizarea Cuplului leronim – Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-a treia parte

Barbatul se simte un instrainat intr-o ordine existentiala organizata in jurul instinctului – “oarba vointa de a trai” a lui Schopenhauer – manifestat ca mecanica a destramarii si egoismului, dictata de principiul raului: “Mancare si reproducere, reproducere si mancare!…” El nu se vrea sclavul femeii care-i hraneste, prin chiar prezenta reala, instinctele: “Nu! nu ma […]

Read More

Caracterizarea personajului Danila Prepeleac din opera Danila Prepeleac scrisa de Ion Creanga

Personaj principal, dinamic, titular, fantastic, simbolic, eponim. Modalitati de caracterizare: – mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje; naratorul se raporteaza de fiecare data ironic la personajul sau; – mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni; prin mediile pe care le strabate personajul; prin nume; prin monologul interior. La sfarsitul drumului initiatic, Danila […]

Read More

Caracterizarea personajului Dionis Dan din opera Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu-prima parte

Personaj romantic, principal, dinamic, eponim, arhetipal – impreuna cu Maria intruchipeaza cuplul adamic; personajul principal traieste drama cautarii absolutului. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa: predomina portretul fizic si caracterizarea directa a naratorului, elemente de autocaracterizare; – caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin intermediul mediului emblematic in care traieste personajul; prin monologul […]

Read More

Despre Nichita Stanescu si opera sa

S-a nascut la Ploiesti, pe 31 martie 1933. In anul 1940 este elev in clasa intai la Scoala Primara de baieti nr 5 din urbea natala, unde invatase si Geo Bogza. Intre anii 1944 – 1948 urmeaza cursurile Gimnaziului “Sf. Petru si Pavel” din Ploiesti, iar intre anii 1948 – 1952 este elev in ciclul […]

Read More

Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-prima parte

Universul liric al lui Nichita Stanescu este marcat, in prima etapa a creatiei, de o stare de jubilatie generata atat de bucuria descoperirii de sine, cat si de fascinantul spectacol al lumii “aflate in plina geneza”. Respectiva stare, sustinuta, in convergenta ei, de felurite teme si motive (copilaria, dimineata fiintei, varsta de aur, revelatia iubirii […]

Read More

Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a doua parte

In volumul Dreptul la timp, un volum de interval, care face trecerea spre cea de a doua etapa, este sesizabil inceputul unui nou mod de a scrie si, totodata, de raportare la literatura si la existenta. Exultanta adolescentina este inlocuita, progresiv, de revelatia timpului si a rupturii tragice a sinelui provocata de sciziunea suflet-trup si […]

Read More