Articles Tagged: personalitati

Profitand de faptul ca romanii erau ocupati cu razboiul civil izbucnit la Roma (intre Sul!a si Marius), Tigranes al II-lea invadeaza mare parte din posesiunile Seleucizilor: Kommagena, Fenicia, Siria, Cilicia si se proclama urmasul diadohilor Seleucizi. Antiochia, capitala acestora, devine a doua capitala a lui Tigranes al II-lea. Dand curs mai vechiului lor plan, Tigranes […]

“Pentru fericirea senatului, a poporului roman si a mea insumi, adopt pe Marcus Ulpius Nerva Traianus.” Cu aceste cuvinte, strigate de pe Capitoliu ca sa auda intreaga Roma, batranul Marcus Cocceius Nerva introducea in istorie, la 27 octombrie 97, pe cel mai reprezentativ dintre Antonini1 si, totodata, pe unul dintre cei mai de seama, daca […]

Traian isi putea face apoi intrarea in Roma, dupa mai mult de un an de la “urcarea” sa pe tronul imperiului. Ca intreaga sa viata si intrarea in Roma i-a dezvaluit simplitatea, ce va deveni proverbiala: mergea pe jos in mijlocul multimii pe care o domina cu statura atletica. in acelasi timp, intrarea in capitala […]

Dotat cu asemenea calitati, servind cea mai mare grupare politica si, totodata, profesionala (de interese economice), Temistocle ajunge, la numai 32 de ani, arhonte al cetatii (493 i.e.n.), functie in care este reales si in anul urmator. isi datora popularitatea si originii sale modeste; tatal sau, Neocles, era negustor, de mica anvergura, iar mama sa […]

In mai 480 i.e.n., sub comanda chiar a “Marelui Rege”, o uriasa oaste (trupe si flota) atinse Grecia. La sfirsitul lunii iulie, la Thermae, se intalnira liota persana (1000 corabii) si armata de uscat (circa 200 000 de oameni). Eschil aprecia ca flota persana numara circa 1 000 de vase, iar Herodot, 1208. Mai mult […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Intelegand ca Sparta nu va fi niciodata loiala Atenei, intuind intentia de dominatie a lacedemonienilor asupra intregii Grecii, Temistocle a determinat fortificarea Atenei si Pireului, starnind protestul Spartei. Totodata, reorganizand si intarind flota Atenei, capata o pozitie dominanta in Liga deliana, Atena devenind practic stapana de necontestat a unui imens imperiu maritim. Tot Temistocle a […]

In plina criza a republicii – in Orient, Mitridate al Vl-lea pornise cel de-al treilea al sau razboi cu Roma (74-63 i.e.n.), in Hispania luptele cu dizidenta lui Sertorius erau in toi, pe intreaga Mediterana calatoriile erau un risc permanent cauzat de dominatia piratilor, iar, in cetate chiar, luptele politice dintre optimati si populai sfisiau […]

In Apulia, in piemontul lui Garganus, sclavii comandati de Crixos sunt invinsi, insusi Crixos este ucis in lupta (72 i.e.n.). Spartacus nu reuseste sa-l mai ajute pe Crixos, caruia ii organizeaza funeralii marete, probabil spre a-si apropia resturile oastei sale, dar ajunge oastea consulara, careia ii da cateva lovituri indraznete, desprinzandu-se de ea. Spartacus porneste […]

Primul care a folosit in beneficiul personal, rezultatele reformei militare a lui Marius, adica armata de profesionisti, puternica si angajata mai degraba in serviciul comandantului, decit in cel al republicii, a fost Lucius Cornelius Sulla. Nascut in 138 i.e.n. apartinea vechii aristocratii romane (celebra ginta a Cornelilor), dar, chiar din tinerete, isi afisa dispretul fata […]