Articles Tagged: personalitati

Venit la domnie, Servius Tullius a gasit organizarea sociala, politica si constitutionala ce era atribuita lui Rornuhis. Astfel, societatea era organizata in familii, initial formate pe criterii de inrudire, care erau conduse de “pater familias”, detinatoml autoritatii depline asupra proprietatii, al dreptului de viata si de moarte (jus vitae ac necis) asupra sotiei, copiilor si […]

Despre regii Romei nu exista marturii sigure; insiruirea dinastica se bazeaza pe legende transmise de traditie. Conform acesteia regii Romei au fost: Romulus, intemeietorul, la 21 aprilie 753 i.e.n., al cetatii, care, dupa ce si-a ucis fratele geaman, Remus, a domnit pana in 717 i.e.n., cand a fost ucis de patricieni. Romulus era de origine […]

In Peninsula Apennina (numele “Italia” s-a incetatenit pentru intreaga peninsula prin secolul al III-lea i.e.n.), in contextul “marii migratii egeene”, la sfirsitul secolului al XIII-lea i.e.n. si inceputul celui de-al XII-lea, un prim val de triburi indoeuropene italice, cel latino-falisc, din care faceau parte latinii, se desprinde de pe Dunarea Mijlocie, traverseaza muntii si patrunde […]

Dupa un mileniu si jumatate de la moartea sa, grecii Herodot si Diodor din Sieilia i-au gasit numele in traditia orala care-l pastra ca pe umil dintre cei mai mari razboinici. I-au zis Sesostris, cuceritorul unei jumatati a lumii. Atat de mare era inca faima sa, incat in “Sesostris” au fost inchisi doi faraoni cu […]

In aceasta perioada s-a cristalizat si structura sociala: Darea aristocratie sclavagista, aflata in fruntea principalelor departamente, paturile mijlocii libere (micii functionari, mica preotime, meseriasii, membrii obstilor rurale), oamenii semidependenti, folositi in gospodaria regelui, a templelor, a nunilor demnitari si, in fine, sclavii propriu-zisi. S-a perfectionat tehnica agricola si de prelucrare (apar plugul cu coarnele mult […]

Dupa domnia Iui Sesostris al IlI-lea, puterea Egiptului se mentine nestirbita in vremea lui Amenemhat al III-lea (coregent si urmas al acestuia, 1850-1800 i.e.n.), care amenajeaza oaza Fayum; autoritatea faraonilor din dinastia a XII-a slabeste o data cu domnia lui Amenemhat al IV-lea (1800-1792 i.e.n.) si, in special, a reginei Sbenkneferuna (1792-1785 i.e.n.), care incheie […]

Ecoul cuceririi romane in Peninsula Iberica fu atat de mare si de popular, incat il aduse pe Scipio, in 205 i.e.n., in scaunul de consul al republicii, la varsta de 30 de ani. (toate ca Hannibal nu-si putea fructifica, din cauze logistice, succesele militare, era limpede pentru orice om cu simtul realului ca avea si […]

In 189 i.e.n., la Magnesia ad Sipylum. (spre deosebire de Magnesia ad Meandrum), in Lydia, in fruntea unei armate de 30 000 de oameni, Scipio obtinu o victorie stralucita asupra unor forte covarsitoare ca numar: 70 000 de osteni. Infrangerea lui Antiochos al III-lea, definitiva, conditiile de pace extrem de favorabile obtinute prin pacea de […]

Dupa batalia de la Ipsos, din 301 i.e.n., cand coalitia diadohilor Cassandros, Lysimachos si Seleucos infrange pe cel mai stralucit general al lui Alexandru cel Mare, Antigonos Monophtalmos, ideea reunificarii imperiului macedonean dispare definitiv. Pe teritoriul acestui imperiu se intaresc trei state: Macedonia, Egiptul Ptolemeilor si Regatul Seleucid. Cel care a creat acest ultim stat, […]

Incepand din anul 301 i.e.n., Seleucos I nu a mai avut decat infruntari nesemnificative cu ceilalti diadohi si se putu consacra organizarii interne. Orientindu-si politica spre vest, Seleucos I nemultumi pe Ptolemeu I care se uni cu Lysimaehos. in contrapartida Seleucos I incheie o alianta cu Demetrios Poliorcetes, pe care o intari casatorindu-se cu fiica […]