Partea a doua a poemului e expresia directa a atitudinii poetului, revoltat de ticalosirea natiei sale. Politicienii zilei, tineretul scolit la Paris devin tinta atacurilor, a invectivei poetului. Pierderea sentimentului patriei inseamna instaurarea formelor goale, a jocului de masti. Sentimentul pierdut al patriotismului e acum doar mimat, forma de profanare a unei valori sacre. Limbajul […]
Articles Tagged: Poezie
Comentariul poeziei Sara pe deal scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Scrisa in 1871, poezia a avut o a doua versiune, cuprinsa in poemul Eca (varianta ultima a Ondinei). La 1 iulie 1885 a fost publicata independent in “Convorbiri literare”. Trebuia sa fie inclusa in volumul Lumina de luna. Dispunerea pe trei planuri a elementelor spatiului, coincidenta sensurilor spatialitatii si temporalitatii s.c.l. demonstreaza elaborarea atenta, riguroasa, […]
Comentariul poeziei Sara pe deal scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
De ce a asociat Eminescu acest peisaj eroticii? De ce aparenta familiaritate ramane insuficienta? De ce stilizarea e modelul cel mai “fertil” in realizarea consonantei cadru – sentiment? Toate intrebarile anterioare ar avea ca raspuns o abstractiune, starea de potentialitate: in plan erotic intalnirea ramane virtuala; ea e sentimentul care apropie contrariile, care prefigureaza armonia […]
Comentariul poeziei La steaua scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poezie de maturitate, publicata la 1 decembrie 1886 in “Convorbiri literare”, meditatia cea mai cunoscuta din lirica eminesciana e un text de o simplitate a discursului exemplara. Ea cunoaste noua manuscrise si alte cinci texte colaterale. Versiunea B a Luceafarului, cu care se suprapune nu numai ca metrica, se afla in acelasi caiet cu ultima […]
Comentariul poeziei La steaua scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Motivul pe care se sprijina initial ideea aceasta se constituie intr-un punct de plecare de o sugestivitate exemplara: imaginea stelei rasarind nu se retine ca atare, ci ca metafora a calatoriei luminii:, aa steaua care-a rasarit I E-o cale-atat de lunga, I Ca mii de ani i-au trebuit I Luminii sa ne-ajunga”. O cale de […]
Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Datat 1872 si tiparit de Ilarie Chendi in Preludii (Ed. Minerva, Institut de Arte Grafice si Editura, Bucuresti, 1903), Memento mori urma sa mai cuprinda Egipetul si imparat si proletar. Poemul se pastreaza in doua versiuni: Panorama desertaciunilor (336 versuri, neterminata) si Memento mori (1302 versuri). Titlurile asupra carora a mai oscilat poetul sunt Tempora […]
Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Originea lumilor e intr-un element primordial: acvaticul, pamantul, focul. Istoria fiecarei civilizatii e atinsa de declin din momentul in care spiritul e maculat de indoiala, instrainandu-se de sine. Civilizatia redevine natura. Imagine de amplitudine, alegorie cu bataie larga, incipitul poemului arunca asupra scenei istoriei faldul greu si intunecat al unei alegorii mitice: “Turma visurilor mele […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poezia eminesciana de inspiratie folclorica se constituie ca materie populara distilata, ca folclor savant, creand viziuni filosofice, cosmice, mitice. Lirice, textele au ca fundament tocmai ideea centrala a poeziei populare -consubstantialitatea om – natura. Indeobste, texte ca La mijloc de codru, Ce te legeni…, Revedere au in centru un motiv al meditatiei. Pretextul folcloric poate […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
In cuvintele omului trecerea timpului e motiv de tristete, ca si departarea; ambele inseamna ratacire: “Ca de cand nu ne-am vazut I Multa vreme au trecut I Si de cand m-am departat, I Multa lume am imbiat”; Numai omu-i schimbator, I Pe pamant ratacitor”. Contrastele se ivesc intre coordonate ca: trecere / permanenta, ratacire / […]
Comentariul poeziei Sonete scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Cele trei poezii in forma de sonet, grupate si numerotate cu cifre romane apar in volume, uneori, si ca texte izolate, carora li s-a dat titlu pornind de la primul vers al fiecareia. Ele au fost publicate in 1879, la 1 octombrie, alaturi de Freamat de codru, Foaia vesteda, Despartire. E vorba despre o triada […]