Cel mai de seama reprezentant al “Scolii ardelene” si al iluminismului romanesc ramane Ion Budai-Deleanu. Originar din Cigmaul Hunedoarei, cu studii filosofice si teologice la Viena, cunoscator al literaturilor clasice si moderne, consilier juridic la Lwow, unde merge in 1820, Ion Budai-Deleanu a fost mintea cea mai luminata a vremii lui, un adevarat Luceafar al […]
Articles Tagged: Poezie
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a doua parte
Desi poate fi raportata la cele mai cunoscute epopei ale lumii:Iliada si Odiseea de Homer, Eneida de Vergiliu, Orlando furioso de Ariosto, Ierusalimul eliberat de Tusso, Paradisul pierdut de Milton, modelul Tiganiadei trebuie cautat in epopeea comica a lui Homer Batrahaniomahia (Razboiul broastelor cu soarecii), Budai-Deleanu isi dadea seama ca chiar daca istoria nationala avea […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a treia parte
Pe langa procedeul alegoriei, Budai-Deleanu isi mai ia inca o masura de precautie: plaseaza actiunea epopeii in trecut, in secolul al XV-lea, in vremea lui Vlad Tepes, desi scriitorul vorbeste despre realitatile timpului sau. Vlad Tepes este mai mult un simbol al luptei de eliberare nationala. Continutul alegoriei este, pe scurt, urmatorul: spre a nu […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu- a patra parte
Cele mai reusite canturi, din punct de vedere artistic, sunt cantul IX si canturile X-XII. Cantul IX contine o imagine antologica a raiului, in care bunurile se revarsa ca dintr-un adevarat corn al abundentei. Iata cum apare raiul in imaginatia lui Parpangel, ca o proiectie a foamei ancestrale a tiganilor “Rauri de lapte dulce pa […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- prima parte
Drumul poetic al Anei Blandiana se incadreaza in spatiul executiei metrice elegante dominat de tonul elegiac, de confesiune, comunicativ, cu care spiritul cutreierat de inaltimi se ofera cititorului. Matei Calinescu ii remarca “receptivitatea permanenta, lacoma de noi existente”, unita “cu dorinta de a cunoaste, dorinta de daruire”. Caligrafia imagistica contureaza o solidaritate cu lucrurile care […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- a doua parte
Criticul Al. Piru considera ca “Putini poeti contemporani au mai exprimat cu atata concretete idei filosofice, in fond noi raporturi de cunoastere intre eu si lume, punctul de plecare al oricarei poezii”. In lirica Anei Blandiana, somnul este domeniul abisului, teritoriul beatitudinii magice, preludiu al eternitatii, atractia pentru unitatea initiala pierduta in lirica sa nu […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- a treia parte
Durerea musculara sanctifica, innobileaza neamul. Simbolul este completatul strofa a doua prin imaginea pamantului arat si semanat “cu case vechi de domn”. Sacrificiul autoconsimtit al pamantului care “se ara singur de cutremur” impinge imaginile dincolo de spatiul romantic, deoarece dedesubtul lirismului curgator se sapa intrebari rascolitoare. “Se ara”, “se seamana” sunt vorbe cu patina de […]
Comentariul poeziei Carabusul de arama scrisa de Lucian Blaga
Lucian Blaga este cunoscut, in general, ca poet filozof. Numele lui se leaga indeobste de poezia filozofica, de poezia ca mijloc de cunoastere a universului cu toate minunile sale. E cunoscut ca poetul care-si alege expresionismul drept formula poetica cea mai potrivita spiritului sau. Printre trasaturileexpresionismului blagian descifram culorile aprinse, tehnica picturalului, imprumutate din arta […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – prima parte
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]