Cele doua mari teme-natura si iubirea sunt teme permanente si reprezentative pentru creatia eminesciana, si in general a tuturor poetilor romantici,natura fiind cadrul iubirii. Cadrul natural este unul rural,natura fiind prezentata prin doua elemente: natura cosmogonica,primordiala,a genezei si natura terestra caracterizata prin elementul vegetal:teiul,salcamul fagul,dar si de elemente acvatice: lacul izvorul,balta. Crangul este unul secular, […]
Articles Tagged: Poezie
Rugaciune de Octavian Goga – Comentariu
Volumul “Poezii” din 1905, care se deschide cu poezia Rugaciune, este o evocare lirica a satului transilvanean. Satul lui O. Goga, robit de veacuri, tinjeste dupa libertate sociala si demnitate nationala. Poetul da glas patimirii unui neam imbatrinit intr-o expresie dureroasa, parasit de doruri si razvratiri neimplinite; vestind credinta in alte vremuri, de infricosate izbavite. […]
Paradis in Destramare de Lucian Blaga – comentariu literar
Intre piesele cele mai reprezentative din “Lauda somnului”, “Paradis in destramare” este, neindoielnic, cu deosebire simptomatica pentru sentimentul general al volumului. Analiza poeziei confirma, usor si integral, titlul foarte propriu pe care autorul i l-a dat. Ne aflam, asadar, in fata unui peisaj edenic devastat, in care arhanghelul pazitor nu mai tine in mana decat […]
Epigonii de Mihai Eminescu – comentariu literar
Publicata la 15 august 1870 in “Convorbiri literare”. Reprezinta manifestul literar al poetului, deoarece Eminescu exprima crezul sau artistic. “Epigon” = urmas nedemn al unui inaintas ilustru. Eminescu se incadreaza pe sine in randul epigonilor , chiar prin aceasta poezie se distinge de contemporani.Titlul poeziei a fost imprumutat din literatura germana Karl Immermann. Punctul de […]
Glossa de Mihai Eminescu – comentariu literar
Stand, in mod evident, sub semnul ataraxiei schopenhauriene, la prima vedere Glossa pare a fi numai o profesiune de credinta a pesimismului. Considerata mai atent si raportata la intreaga opera eminesciana, ca si la ansamblul social-politic al epocii care a produs-o, Glossa nu e decat o alta satira acoperita. Privita de aproape, partea a doua […]
Dorinta de Mihai Eminescu – demmonstratie-opera lirica
Dragostea si natura sunt teme permanente ale creatiei eminesciene. Natura este mai in totdeauna cadrul fizic pentru toate gesturile poetului, de la atitudinea meditativa pana la cea erotica. Dragostea se afla in pozitia eminesciana intr-o permanenta consonanta cu elementele naturii, natura care este o stare de suflet. Printre poeziile lirice in care dragostea apare ca […]
Emotie de toamna de Nichita Stanescu – Analiza stilistica
Poezia a fost publicata in 1964 in volumul de versuri “O viziune a sentimentelor”.Prin tematica,natura si iubirea,teme care de altfel constituie lait motivul,textul se inscrie in specia elegiei,apartinand genului liric. Prin verbul intranzitiv “a venit” se realizeaza o emotie melancolica ratacitoare intr-un trecut identic cu un prezent…prezentul scrierii.”Acopra-mi”,prezinta un verb la imperativ care,insotit de pronumele […]
Testament de Tudor Arghezi – comentariu
Poezie cu caracter programatic, Testament figureaza, in mod semnificativ, in fruntea intiiului volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi in 1927 fiind “ars poetica” argheziana. Poezia Testament sintetizeaza esenta gandirii estetice argheziene. Ideea fundamentala a poeziei este legatura indisolubil, organica, statornicit intre poet si stramosii lui, “ramura obscura”, oameni simpli, “robi cu saricile […]
Comentariu – Miezul iernei de Vasile Alecsandri
-Tema- Poezia “Miezul iernei” de Vasile Alecsandri este unul dintre cele mai valoroase pasteluri ate “bardului de la Mircesti”. Poetul descrie tabloul plin de maretie al unei nopti de iarna, in care se simte coplesit de perfectiunea si grandoarea natur
Comentariu: In gradina Ghetsemani de Vasile Voiculescu
-Semnificatia titlului- Volumul “Parga” (1921), din care face parte si poezia “in gradina Ghetsemani”, marcheaza afirmarea originalitatii liricii voiculescene si deschide seria volumelor cu registru tematic, religios, in care “sacralizarea nu este deca