Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romanesc este 1920, cand apare “Ion” a lui Liviu Rebreanu. Pana la […]
Articles Tagged: tematica
Comentariu – Noapte de Decembrie
Fiind scris in 1901, poemul incheie ciclul “Noptilor”, scrise dupa modelul oferit de suita de poeme cu acelasi titlu a poetului francez Alfred de Musset. Tematica, structura si forma poeziei se pare ca se conturasera in mintea autorului inca din 1890 cand publicase poemul in proza “Mecca si Mecca”, o legenda cu iz oriental, cu […]
Imaginea satului romanesc in romanul -Ion
“Rebreanu are ambitia de a infatisa viata in multiplele si complicatele ei ipostaze ca un atent si intransigent observator” (Carmen Matei Musat). Pentru realizarea unei imagini complete si complexe cu referire la ce reprezinta satul romanesc in viziunea lui Liviu Rebreanu,in romanul “Ion”, este necesara o abordare a subiectului din doua puncte de vedere: primul […]
Relatia dintre tematica liricii lui Goga si conceptul conform caruia lirica lui Octavian Goga este 'Cantarea patimirii noastre'
Tematica liricii lui Goga se afla si ea in concordanta cu definitia mai sus citata. O cercetare globala a acestei creatii evidentiaza prezenta a patru mari teme de inspiratie: 1. Natura edenica a Transilvaniei, convertita in templu al suferintei este descrisa in poezia intitulata “Noi”. Titlul acesteia este simbolic, semnificand tara, fiinta nationala si constiinta […]
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Publicata la 15 august 1870 in “Convorbiri literare”, Epigonii e unul dintre poemele programatice eminesciene. Titlul are rezonante germane. Romanul Die Epigonen de Karl Immermann introduce sensul de “urmasi nedemni ai unor inaintasi ilustri”. Dintre sursele istorico-literare, cunoscuta e epigrama lui Schiller – Ieremiade. I se adauga Lepturariul lui Aron Pumnul (“antologie”, vol. I-IV, Viena, […]
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Prin elogiul direct al predecesorilor, “varstele” simbolice ale poeziei se dispun pe linia ratarii intelegerii atotcuprinzatoare a universului, pierderii sacralitatii, “naivitatii”, puritatii, potentelor magice ale cuvantului, visului creator. Sir de nume, caracterizari memorabile. Uneori nepotrivite, uneori neintemeiate (Cichindeal nu poate fi “gura de aur”, caci e autor de fabule; profesia lui e cinismul; Mumulean si […]
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua a poemului are ca “mobil” polemica. Satira vizeaza tocmai epigonismul si pe reprezentantii lui, in care il recunoastem pe omul “modern”, cu o atitudine radical opusa vizionarismului antecesorilor increzatori in gandirea critica. Omul modern e purtator de masca – “mimare profanatoare a unor sentimente si atitudini (…) sau a unui limbaj” (Ioana […]
Samanatorismul – tematica
Opinii cultural-sociale circulate inca din paginile “Daciei literare” (problema “duhului-nationa” raportat la “mnia primejdioasa” imitatiilor, autohtonizarea inspiratiei scriitorilor prin recurs la istoria nationala eroica, la frumusetile patriei si la obiceiurile noastre “pitoresti” si “poetice”), preluate si redimensionate de catre articole si discursuri maioresciene (“formele fara fond”, imitatie de suprafata a civilzatiei occidentale care provoaca ruptura […]