Intr-o perioada in care omenirea era de religie politeista, Aton este primul zeu din istoria omenirii caruia i se inchina toata lumea. El a fost un zeu suprem unic prin excelenta.

Nu numai ca multi au renuntat la religia politeista pentru a i se inchina numai lui, dar religia sa permitea ca oricine sa o poata adopta, neexistand restrictii. Este reprezentat sub forma soarelui, insa nu a soarelui la care egiptenii se inchinau pana atunci. Acest soare stralucea si imbia cu razele lui pe absolut toti locuitorii regatului sau, dar si pe locuitorii regatelor ce se intindeau dincolo de granitele cetatii.

Aton ii eclipseaza, timp de aproape 20 de ani pe toti zeii existenti. La origine, Aton este o fiinta umana care are cap de soim si care poarte discul solar insotit de un sarpe, simbol al regalitatii. Existau mai multi zei atunci care se identificau cu zeul Soare: Ra, Horus, Ptah etc.

Insa Amenofis al III-lea se inchina discului solar, dorind sa identifice o divinitate ce poate fi venerata de toti locuitorii regatului sau care se intindea dincolo de Asia. Amenofis al IV-lea continua actiunea predecesorului sau si dezvolta cultul lui Aton. Merge chiar pana la excluderea celorlalti zei din cetate.

Deoarece numele sau insemna “Amon este multumit”, aceste isi schimba numele in Ahnaton care inseamna “gloria lui Aton” sau “cel care ii este placut lui Aton”. Nu pastreaza nici vechea capitala- Teba, nu inainte de a distruge toate templele celorlalti zei, de a le confisca bogatiile, de a le distruge statuile si de a le dizolva cultele preotilor.

Isi construieste o noua capitala numita Tell el- Amarna, ridicandu-i aici unicului sau zeu numeroase temple, inchinandu-i imnuri si numindu-se mesager si poet al acestuia. Astfel Aton devine primul zeu unic din istoria lumii.

Apare sub forma discului solar si este un zeu bun, apropiat si accesibil supusii sai. Spre deosebire de cultul lui Amon, religia lui Aton nu este orientata spre lumea de dincolo, ignorand moartea.

Acest aspect constituie o revolutie in religia egipteana care conferea o importanta deosebita vietii si judecatii de apoi. Noua religie venereaza numai Soarele, ca datator de viata si bucurii, fiind cantonata numai in prezent. Aceasta religie a zeului unic rezista numai in perioada domniei lui Ahnaton, tatal vestitului Tutankamon.
Religia si venerarea lui Aton se mai diferentiaza de cea de pana atunci prin faptul ca supusii puteau sa vina si sa adore zeul direct, fara intermediarii preoti.

O alta caracteristica este lipsa statuilor si prezenta numai a unui disc solar rosu foarte mare ce prezinta niste raze lungi. Aceste raze erau prevazute la capatul lor cu maini intinse pentru a lua ofrandele aduse zeului.

Din fericire, s-a pastrat pana in ziua de azi un imn inchinat marelui zeu – “Tu apari splendid la orizont pe bolta, o Aton cel viu, creatorul vietii. Tu acoperi toate tinuturile cu perfectiunea ta. Cand alungi tenebrele cu razele tale locuitorii se trezesc, se investmanteaza, iar bratele lor se ridica pentru a te adora. Tara intrega isi incepe munca, toate vitele se desfata pe pasiuni, copacii si plantele inverzesc, pasarile isi iau zborul din cuib”.

Sursa Imaginii – dawne-cywilizacje.cba.pl

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?