Civilizatia si cultura mesopotamiana constituie un fenomen deosebit de ma siv in proportii, de divers in manifestari, de fertil in creatii noi, si atat de viu timp de aproape patru milenii. Un fenomen a carui vitalitate a rezultat din fuziunea a trei organisme Sumer, Babilon, Asiria, fiecare din acestea avand o conformatie diferita: Sumer inovator […]
Category: Istorie si civilizatie
Referat despre influenta civilizatiei si culturii mesopotamiene – a doua parte
Altor culturi le-au fost transmise de catre mesopotamieni multe cunostinte matematice: sistemul fractiilor sexagesimale, diviziunea sexagesimala a orelor, gradelor si minutelor; diviziunea unei zile in ore egale; ideea unui sistem complet de numere cu o infinitate de multipli si submultipli; sistemul metric; conceptia de pozitie in scrierea numerelor; tabelele astronomice (cf. G. Sarton). Negustorii si […]
Referat despre influenta civilizatiei si culturii mesopotamiene – a treia parte
La aceste aspecte se mai adauga si o alta impresie pe care o lasa civili zatia si cultura egipteana,aceea de omogenitate, de uniformitate si de un anumit fel de imuabilitate, in care schimbarile petrecute au avut totusi loc in cadrul unor acelorasi forme. Acest imobilism pare cu atat mai evident cu cat se manifesta intr-un […]
Referat despre cei trei mii de ani de istorie egipteana – prima parte
Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic: suprafata cultivabila a Egiptului faraonic nu o depasea pe aceea a Belgiei de azi. Locuitorii, mai degraba scunzi de statura (media 1,63 m barbatii, 1,51 m femeile), erau inruditi somatic si lingvistic cu populatiile Africii de nord si central-orientale. in epoca neoliticului triburile nord-africane de vinatori nomazi […]
Referat despre cei trei mii de anii de istorie egipteana – a treia parte
Faraonii din Teba, ai dinastiei a XVII-a, vor intreprinde opera de eli berare a tarii si, in anul 1567 i.e.n., hiksosii vor fi alungati. Dinastia a XVIII-a inaugureaza perioada Regatului Nou (1650?-1085 i.e.n.); odata cu o hotarita politica de expansiune inspre regiunile Asiei Mici. Geea ce caracterizeaza aceasta perioada este militarismul. Regii acestor di nastii […]
Referat despre cei trei mii de anii de istorie egipteana – a patra parte
Dupa ce Ramses I fondeaza (in 1320 i.e.n.) dinastia a XIX-a, faraonul Ramses II (1304-1234 i.e.n.) marele constructor al splendidelor temple din Teba, Karnak, Abydos si Abu Simbel in Nubia, in ambitia sa de a recuceri Siria s-a ciocnit de puterea militara a hititilor. I-a invins in batalia de la Kades, dar a preferat sa […]
Referat despre economia, agricultura si horticultura egipteana – prima parte
De la prima sa cataracta (de la Assuan) pana la varsarea sa in Delta, Nilul are o lungime de aproximativ 700 km. Dupa inundatia sa de la sfirsitul verii (inundatie care dura o luna si jumatate sau doua luni) si pana la retragere, apele fluviului isi lasau namolul pe o zona a carei latime varia […]
Referat despre economia, agricultura si horticultura egipteana – a doua parte
Herodot spunea ca Egiptul este un dar al Nilului. Paminturile atat de roditoare ale acestei tari il puteau impresiona usor pe cel venit din stincoasa si arida Grecie, desigur. Dar totodata Nilul era si un stapin exigent, tiranic si capricios. Revarsarea insuficienta sau, dimpotriva, cresterea excesiva a apelor sale provoca uneori ani grei de seceta, […]
Referat despre flora, fauna si cresterea animalelor in Egiptul Antic
Vegetatia Egiptului antic nu era prea bogata cu exceptia regiunii Deltei si a celor cinci mari oaze. In Delta, in marile mlastini si pe locurile canalelor parasite, trestia, lotusul si papirusul cresteau din abundenta. Rizomul fainos al lotusului (planta azi extrem de rara in Egipt) cu cele doua varietati: lotusul alb, cu miros neplacut, si […]
Referat despre sculptura ca o noutate a artei mesopotamiene – a doua parte
Domeniul preferat al sculptorului mesopotamian a fost basorelieful. (Capodoperele cunoscute sunt stela victoriei lui Naram-Sin si stela cu textul Codul lui Hammurabi). In arta figurativa documente de pictura lipsesc aproape cu desavirsire basorelieful a fost genul cel mai mult cultivat. Cu deosebire de catre asirieni. Intr-adevar, cu inceputul mileniului intii i.e.n. Asiria devine un mare […]