Category: Istorie si civilizatie

In 262 i.e.n., dupa ce trupe de uscat cuceresc cetatea siciliana Acragas (Agrigentum), flota romana (140 de pentere inzestrate cu punti de abordaj), comandata de Caius Duilius, infrange categoric o flota cartagineza de 130 do nave (din care captureaza sau scufunda 50) in batalia de la Mylae, de langa insulele Lipari; puntile de abordaj au […]

Mardukapaliddin sau Merodach-Baladana, dupa evrei, a fost carmuitorul regiunii chaldeene Bit-Iakin, din vechiul teritoriul al Babilonului. in 721 i.e.n., el si-a extins stapanirea asupra tuturor chaldcenilor si a fost proclamat rege al Babilonului. Aliat cu Elamul, dusman perpetuu al Asiriei, Mardukapaliddin este inspiratorul catorva coalitii antiasiriene. Cele mai importante confruntari deschise cu Asiria, in vremea […]

Frecventele schimbari de imparati, precum si intensificarea atacurilor “barbarilor” i-au impus lui Diocletianus sa caute o noua forma de conducere, care sa asigure unitatea Imperiului si autoritatea imparatilor. Astfel, el a ridicat la patru numarul conducatorilor Imperiulu doi augusti si doi caesari — guvernare cunoscuta sub numele do tetrarhie. in cadrul primei tetrarhii Diocletianus, cu […]

Erau neamuri indoeuropene (arieni indo-iraniei) care, la sfirsitul mileniului al II-lea, si-au parasit primul cantonament cunoscut (Rusia meridionala) si au penetrat in sud-vestul Caspicii (mezii) si in nordul Golfului Persic (persii), numit si Phars sau Persida, deci in sud-estul Mediei, aproximativ in estul vechiului Elam (Susiana, dupa numele Susei, capitala elamita). Isi spuneau “aria”, iar […]

Cimmerienii, stabiliti in Taurida si pe malurile Azovului, cam in aceeasi epoca cu migratia mezilor, au fost impinsi spre sud (de unde, probabil, proveneau) de neamurile scite. O vreme, tinuti in loc de asi-rieni (in timpul lui Asarhaddon), s-au stabilit in Cilicia (Hilakku) de unde izbira Lydia, al carei rege, Gyges, ceru ajutorul lui Assurbanipal. […]

Aflat, in anul 290 in fruntea statului roman, in functia de cons Dentatus, din foaierul politic al Romei sau pe campurile de bat ie, a contribuit in cea mai mare masura la determinarea victori romanilor. Samnitii dadura acestora o parte din Samniu devenind aliati ai Romei (ca si orasele etrusce), sabinii is cedara pamanturile si […]

La Maleventum, in 275 i.e.n., cele doua tabere aflate fata-n fata aveau de aparat: unii, ostasii lui Pyrrhos, sansa, ultima, a dominatiei cel putin in sudul italian, ceilalti, romanii lui Dentatus, sansa, una dintre ele, de a-si rotunji la intreaga Italie teritoriul stapanit. Din punct de vedere militar se infruntau doua tactici, una indelung verificata, […]

Fiu al lui Miltiade cel Tanar, Cimon se afirma ca om politic si militar exceptional inzestrat. Distins in al doilea razboi medic, la Salamina, comanda trupele ateniene in luptele ulterioare cu persii in Tracia, la gura Strimonului (punct strategic pentru intregul tarm tracic, unde fu intemeiata, mai tarziu, cetatea Amphipolis, baza rutelor pontice ale navelor […]