Personaj principal, multidimensional, dinamic. Modalitati de caracterizare: — caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje, autocaracterizarea; — caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin comentariul naratorial; portret caracterologic; prin mediul in care traieste; prin monolog interior. Putem citi Mara atat ca roman de familie cat si ca Bildungsroman. Pentru ambele […]
Category: Referate
Referate
Caracterizarea personajului Persida din opera Mara scrisa de Ioan Slavici – a doua parte
Cu atat mai intens trebuie inteles impactul ce se va naste in interiorul personajului atunci cand iubirea sacra, pentru Dumnezeu, se va intalni cu iubirea omeneasca, pentru Natl. “Persida e o fata naiva si totusi cu un instinct al realului in care putem recunoaste pe fiica Marei, timida si decisa, sincera si disimulata. Iubeste pe […]
Caracterizarea personajului Persida din opera Mara scrisa de Ioan Slavici-a treia parte
Totusi, duritatea existentei estompeaza feminitatea cuceritoare pe care o avusese personajul in vremea junetii petrecute la manastire: “Femeie greu muncita, Persida pierduse incetul cu incetul miscarea ei aleasa si gingase; ridicand ciuberele de apa si oalele de la foc, mutand mesele de la un loc la altul, punand mana la toate, ea se facuse mai […]
Caracterizarea personajului Natl din opera Mara scrisa de Ioan Slavici-prima parte
Personaj secundar, multidimensional, dinamic. Modalitati de caracterizare: — caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje, autocaracterizarea; — caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin comentariul naratorial; portret caracterologic; prin mediul in care traieste; prin monolog interior. Natl traieste cu un complex patern pe care va incerca sa-l invinga, Intreaga sa […]
Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte
Tema “neasteptata, solemna” a Mortii si Somnului se regaseste in Isarlak, Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus si Cantec de rusine, unde somnul hipnotic pregateste revelatia comunicarii cu o alta lume. In ceas de seara, timp de trecere si timp exceptional de cunoastere onirica, isi deapana Domnisoara Hus “chemarea mosorului” in cautarea iubitului pierdut (asemeni […]
Referat la poezia Dupa melci scrisa de Ion Barbu – prima parte
Balada Dupa melci apare pentru prima data in revista “Viata Romaneasca” (1921), fiind retiparita intr-o placheta ilustrata neinspirat de catre pictorul M. Teisanu, ceea ce 1-a determinat pe poet sa ceara retragerea din librarii a tirajului. Incidentul este simptomatic pentru posibila “capcana” in care te atrage lectura poemelor de asemenea factura ale lui Ion Barbu […]
Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga – comentariu
Ramas nepublicat pana in 1962 la editia de Poezii, Focuri de primavara a fost inclus dupa 1954 in ciclul Ecce tempus si apoi in ciclul postum Cantecul focului. Ciclul Ecce tempus cuprindea treisprezece poezii din perioada de pana in 1954, la care s-au adaugat sapte poezii noi. Cantecul focului include inca treizeci si cinci de […]
Referat despre poezia Oda simplisimei flori scrisa de Lucian Blaga
Manuscrisul volumului Ce aude unicornul a pastrat acest poem publicat prima oara in revista “Orizont” la 1 ianuarie 1964. Acesta este ultimul ciclu de poezii pe care Blaga l-a organizat si “cel mai putin omogen dintre cele definitive” (George Gana, op. cit.). Titlul si adresarea directa incadreaza poezia in categoria poemelor-elogiu, careia Blaga ii largeste […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – prima parte
Nimeni n-a folosit atat de inspirat formula teatrului expresionist modern, in literatura noastra, ca Lucian Blaga. Aproape toate piesele sale stau sub semnul expresionismului. Numai Fapta si Daria sunt drame psihanalitice. Acestea exploreaza subconstientul, cum s-a spus, in forma actualizata a miscarii dramatice. Dar chiar si in Fapta tema freudista e tratata tot cu mijloace […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – a doua parte
Cuvantul insusi, in replicile personajelor-idei sau ale personajelor-simboluri, oricat de descarnate, ar avea o dubla utilizare: fonica si de iluminare. Toate acestea au facut din Blaga un maestru, unanim recunoscut, in “drama transfigurarii”. Nici drama Mesterul Manole (Sibiu, 1927), considerata cea mai buna piesa a scriitorului, nu face exceptie de la cele spuse pana acum. […]