O parte din poemele ciclului balcanic (Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus, Isarlak si incheiere) au fost scrise in perioada 1921 – 1926, fiind apoi incluse in volumul Joc secund (1930), in care alcatuiesc sectiunea intitulata Isarlak. Balcanismul sustine, cel putin la prima lectura, unitatea de continut a acestui ciclu poetic. Asezata sub auspiciile “lumii […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cu un umor ce izvoraste din asumarea existentei ca dat efemer, este introdus, in cea de-a treia secventa, simbolul polarizator al lumii Isarlakului -Nastratin Hogea, sustinatorul unui spectacol buf, sub ochii mirati ai unei multimi pestrite: “Colo, cu doniti in spate, / Asinii de la cetate, / Gazii, printre fete mari, / Simigii si gogosari, […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – prima parte
Poezia a fost publicata pentru prima data in revista “Contimporanul”, in 1924, sub titlul Jazz band pentru nuntile necesare, fiind apoi inclusa (cu titlul modificat) in volumul Joc secund (1930), sectiunea Uvedenrode. Ilustrand ermetismul creatiei barbiene, textul este o arta poetica, ce pune problema raportului dintre trei cai de cunoastere: prin simturi (eros), prin intelect […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cunoasterea este dirijata, la acest prim nivel, catre “tronul moalei Vineri” (simbolizand maxima intensitate a exaltarii erotice). Eul poetic se manifesta acum doar ca fiinta dionisiaca, redusa la mecanica instinctelor, exteriorizand un senzualism extrem, ce izvoraste dintr-o energie vitala descatusata dezordonat: “Inspre tronul moalei Vineri / Brusc, ca toti amantii tineri, / Am vibrat / […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – a doua parte
Cuvantul insusi, in replicile personajelor-idei sau ale personajelor-simboluri, oricat de descarnate, ar avea o dubla utilizare: fonica si de iluminare. Toate acestea au facut din Blaga un maestru, unanim recunoscut, in “drama transfigurarii”. Nici drama Mesterul Manole (Sibiu, 1927), considerata cea mai buna piesa a scriitorului, nu face exceptie de la cele spuse pana acum. […]
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – a treia parte
Variantele bulgare ocupa o pozitie intermediara, iar cele maghiare se apropie oarecum de variantele romanesti. Vrem sa spunem ca regresiunea in arhetipul popular nu inseamna, pentru Blaga, inchidere si nici izolare, ci intuitie metafizica a originarului, odata cu proiectia intr-un spatiu de circulatie “cosmopolita” – ce-i drept, limitat, dar nelipsit de universalitate. Cum era de […]
Personajele din opera Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – prima parte
In piesa, totul este mai complex si mai amestecat: “Ce incurcatura de graiuri”, exclama, la un moment dat, Mira. Cadrul e acelasi: pe Arges in jos si in plin timp mitic romanesc. Impulsul dramatic e concentrat intr-una din cartirile staretului Bogumil, aparitie demonica, osciland – cum am vazut -intre Dumnezeu si Satanail: “numai jertfa cea […]
Personajele din opera Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – a doua parte
Conflictul va urmari cu precadere acele zone ale umanului ce pastreaza tiparul primordial, personajele vor fi incarcate cu energie esentiala, daimonica, situatiile vor gravita mai intotdeauna in jurul Limitei…” (Dramaturgia lui Lucian Blaga). Observam ca sensurile sunt mult mai direct exprimate in drama lui Blaga decat in balada; ca intr-un manifest artistic modern. Personajele sunt […]
Despre Ion Barbu si opera sa – prima parte
Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, poet si matematician (1895 – 1961), debuteaza in 1918, cu poezia Fiinta, publicata de revista “Literatorul”, condusa de Alexandru Macedonski. Isi va incepe cu adevarat cariera literara in revista “Sburatorul” sub indrumarea (si cu recomandarea) lui E. Lovinescu, unde va semna pentru prima oara cu pseudonimul Ion […]
Despre Ion Barbu si opera sa-a doua parte
In interviul acordat lui Felix Aderca, intitulat De vorba cu Ion Barbu (“Viata literara”, 15 octombrie 1927) poetul raspunde tentativelor de periodizare ale lui Aderca explicand unitatea de substanta a operei sale. Fata de eticheta “parnasiana” a primelor poezii, Ion Barbu spune: “Parnasul nu e cuprins tot aici. Caracteristica lui Heredia sau Leconte de Lisle […]