Dar mitologia nihilismului se regaseste si in alte scrieri eminesciene (nu doar in acelea de tematica filosofica sau de reflectie teoretica abstracta). Nihilismul, ca produs al filosofiei transcendentale, implica nu numai disolutia realului in fantasmele subiectivitatii (onirice), dar vizeaza si viata morala si insasi existenta lui Dumnezeu. “E apus de zeitate si-asfintire de idei” – […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Publicata la 15 august 1870 in “Convorbiri literare”, Epigonii e unul dintre poemele programatice eminesciene. Titlul are rezonante germane. Romanul Die Epigonen de Karl Immermann introduce sensul de “urmasi nedemni ai unor inaintasi ilustri”. Dintre sursele istorico-literare, cunoscuta e epigrama lui Schiller – Ieremiade. I se adauga Lepturariul lui Aron Pumnul (“antologie”, vol. I-IV, Viena, […]
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Prin elogiul direct al predecesorilor, “varstele” simbolice ale poeziei se dispun pe linia ratarii intelegerii atotcuprinzatoare a universului, pierderii sacralitatii, “naivitatii”, puritatii, potentelor magice ale cuvantului, visului creator. Sir de nume, caracterizari memorabile. Uneori nepotrivite, uneori neintemeiate (Cichindeal nu poate fi “gura de aur”, caci e autor de fabule; profesia lui e cinismul; Mumulean si […]
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua a poemului are ca “mobil” polemica. Satira vizeaza tocmai epigonismul si pe reprezentantii lui, in care il recunoastem pe omul “modern”, cu o atitudine radical opusa vizionarismului antecesorilor increzatori in gandirea critica. Omul modern e purtator de masca – “mimare profanatoare a unor sentimente si atitudini (…) sau a unui limbaj” (Ioana […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Inclusa in nuvela fantastica Sarmanul Dionis, poezia e creatoare de atmosfera. Elementul descriptiv-evocator se imbina cu meditatia, realizata ca monolog ironic, cu subtile elemente de umor. Pus pe seama personajului titular al nuvelei, boem insingurat si sarac, monologul desfasoara pe cateva planuri imagini ale spatiului interior al odaii, ale conditiei sociale a eroului, dorintele si […]
Referat despre Asirieni – partea a doua
Dupa fiul sau Sanherib (704-681 i.e.n.) cel care a distrus Babilonul, dar totodata a construit multe diguri si canale, precum si noua capitala Ninive, ultimul mare rege asirian a fost Assurbanipal (668-627 sau 631 i.e.n.). El a ocupat dupa un asediu de. doi ani Babilonul, distrugand splendidele temple, incendiind palatul regal, lasandu-l pe rege sa […]
Referat despre economia agricola la sumerieni – prima parte
Pana catre sfirsitul mileniului al IV-lea i.e.n. in structura societatii sumeriene dominau relatiile gentilice. In mileniul al III-lea i.e.n. insa diferentierea economica si sociala s-a accentuat. Pamintul, in principiu considerat in intregime proprietate a statului, era lucrat de taranii liberi – care il puteau avea in posesiune, organizati in comunitati rurale, in obstii satesti, conduse […]
Referat despre economia agricola la sumerieni – a doua parte
Un loc important in economia agricola il detineau gradinaritul si pomicultura. Pentru a proteja gradinile de zarzavat contra vinturilor si a arsitei se plantau in jur salcii, creandu-se astfel pentru prima oara in istorie perdele de protectie. Vita de vie si maslinul lipseau, in schimb abundau livezile de palmieri. Curmalul a carui polenizare artificiala sumerienii […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a sasea parte
Cronologia nu mai poate fi respectata cu strictete. Temele si motivele migreaza de la o etapa la alta, dar si textele sau variantele. Sara pe deal bunaoara a aparut in anul 1884, dar poemul face parte din postuma Eco (1872), varianta finala a poemului mai vechi Ondina. De aceea, Ioana Em. Petrescu identifica si o […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu-prima parte
Natura si iubirea, principalele repere tematice eminesciene, apar mai mult ca absenta decat ca prezenta materiala imediata, fiind proiectate de obicei in vis si reverie. Mai ales imaterialitatea femeii, in idile, este rezultatul unei asemenea proiectii. Nu intamplator registrul caracteristic liricii eminesciene este impregnat de melancolie. Dupa unii critici, melancolia este “sursa primordiala si cea […]