Prin elogiul direct al predecesorilor, “varstele” simbolice ale poeziei se dispun pe linia ratarii intelegerii atotcuprinzatoare a universului, pierderii sacralitatii, “naivitatii”, puritatii, potentelor magice ale cuvantului, visului creator. Sir de nume, caracterizari memorabile. Uneori nepotrivite, uneori neintemeiate (Cichindeal nu poate fi “gura de aur”, caci e autor de fabule; profesia lui e cinismul; Mumulean si […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua a poemului are ca “mobil” polemica. Satira vizeaza tocmai epigonismul si pe reprezentantii lui, in care il recunoastem pe omul “modern”, cu o atitudine radical opusa vizionarismului antecesorilor increzatori in gandirea critica. Omul modern e purtator de masca – “mimare profanatoare a unor sentimente si atitudini (…) sau a unui limbaj” (Ioana […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Inclusa in nuvela fantastica Sarmanul Dionis, poezia e creatoare de atmosfera. Elementul descriptiv-evocator se imbina cu meditatia, realizata ca monolog ironic, cu subtile elemente de umor. Pus pe seama personajului titular al nuvelei, boem insingurat si sarac, monologul desfasoara pe cateva planuri imagini ale spatiului interior al odaii, ale conditiei sociale a eroului, dorintele si […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Ipotezele merg mai departe, reducere la absurd a unei situatii in alt context ideale:”Filosof de-as fi — simtirea-mi ar fi vecinie la aman! I In prelegeri populare idealele le apar I Si junimei generoase, domnisoarelor ce scapar, I La arat ca lumea vis e-un vis sarbad – de motan”. In acest univers fictiv, copie a […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Fiinta “de o suava impudoare” (G. Calinescu), femeia e, frumoasa”, “nebuna”, “dulce”, o reprezentare a feminitatii si “vitalitatii instinctuale”, a “naturii vii” in contrast cu “apatia intelectuala” a barbatului, cu “macrocosmosul inert” la care viseaza el. Chemarea, implicit iubirea, sunt o solutie, sunt alternativa iubirii la durerea lui de a fi. Intregii serii de antinomii, […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a doua parte
Modele cosmologice si viziune poetica). Totodata peisajul e structurat pe niste tipare arhetipale. Nu lipsesc teiul ori salcamul, cu semnificatie de axis mundi, apa izvoratoare de lumi, stelele umezi, si nici timpul sacru al inserarii, cand teluricul se uneste cu cosmicul (Sara pe deal). Cel mai pregnant este prefigurat acest paradis al iubirii in Insula […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a treia parte
Aria tematica a viziunii lirice eminesciene se largeste considerabil cu evocarea trecutului si recursul frecvent la mit si legenda. Fundalul istoric este adeseori o permanenta inca de la primele poeme (Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie) sau macar termen de comparatie ca in Scrisoarea III. In marile poeme, precum Memento mori sau tabloul dramatic Andrei […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – prima parte
Complexitatea imaginarului eminescian s-a dezvaluit pe deplin de-abia dupa publicarea postumelor, fructificate prima data de G. Calinescu in exegezele sale dedicate vietii si operei poetului. Mai tarziu, I. Negoitescu a incercat sa adanceasca si sa sistematizeze intuitiile calinesciene. El surprinde, in profunzime, structura bipolara a eului liric eminescian: “Fata lui Eminescu e dubla: priveste o […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a doua parte
Imaginea prototip a ascensiunii uranice este drumul lui Hyperion catre Demiurg din Luceafarul:, forni luceafarul. Cresteau I In cer a lui aripe, I Si cai de mii de ani treceau I In tot atatea clipe. II Un cer de stele dedesupt, I Deasupra-i cer de stele – I Parea un fulger ne-ntrerupt I Ratacitor prin […]
Referat despre Asirieni – partea a doua
Dupa fiul sau Sanherib (704-681 i.e.n.) cel care a distrus Babilonul, dar totodata a construit multe diguri si canale, precum si noua capitala Ninive, ultimul mare rege asirian a fost Assurbanipal (668-627 sau 631 i.e.n.). El a ocupat dupa un asediu de. doi ani Babilonul, distrugand splendidele temple, incendiind palatul regal, lasandu-l pe rege sa […]