Prin elogiul direct al predecesorilor, “varstele” simbolice ale poeziei se dispun pe linia ratarii intelegerii atotcuprinzatoare a universului, pierderii sacralitatii, “naivitatii”, puritatii, potentelor magice ale cuvantului, visului creator. Sir de nume, caracterizari memorabile. Uneori nepotrivite, uneori neintemeiate (Cichindeal nu poate fi “gura de aur”, caci e autor de fabule; profesia lui e cinismul; Mumulean si […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Epigonii scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua a poemului are ca “mobil” polemica. Satira vizeaza tocmai epigonismul si pe reprezentantii lui, in care il recunoastem pe omul “modern”, cu o atitudine radical opusa vizionarismului antecesorilor increzatori in gandirea critica. Omul modern e purtator de masca – “mimare profanatoare a unor sentimente si atitudini (…) sau a unui limbaj” (Ioana […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Inclusa in nuvela fantastica Sarmanul Dionis, poezia e creatoare de atmosfera. Elementul descriptiv-evocator se imbina cu meditatia, realizata ca monolog ironic, cu subtile elemente de umor. Pus pe seama personajului titular al nuvelei, boem insingurat si sarac, monologul desfasoara pe cateva planuri imagini ale spatiului interior al odaii, ale conditiei sociale a eroului, dorintele si […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Ipotezele merg mai departe, reducere la absurd a unei situatii in alt context ideale:”Filosof de-as fi — simtirea-mi ar fi vecinie la aman! I In prelegeri populare idealele le apar I Si junimei generoase, domnisoarelor ce scapar, I La arat ca lumea vis e-un vis sarbad – de motan”. In acest univers fictiv, copie a […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Fiinta “de o suava impudoare” (G. Calinescu), femeia e, frumoasa”, “nebuna”, “dulce”, o reprezentare a feminitatii si “vitalitatii instinctuale”, a “naturii vii” in contrast cu “apatia intelectuala” a barbatului, cu “macrocosmosul inert” la care viseaza el. Chemarea, implicit iubirea, sunt o solutie, sunt alternativa iubirii la durerea lui de a fi. Intregii serii de antinomii, […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a sasea parte
Cronologia nu mai poate fi respectata cu strictete. Temele si motivele migreaza de la o etapa la alta, dar si textele sau variantele. Sara pe deal bunaoara a aparut in anul 1884, dar poemul face parte din postuma Eco (1872), varianta finala a poemului mai vechi Ondina. De aceea, Ioana Em. Petrescu identifica si o […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu-prima parte
Natura si iubirea, principalele repere tematice eminesciene, apar mai mult ca absenta decat ca prezenta materiala imediata, fiind proiectate de obicei in vis si reverie. Mai ales imaterialitatea femeii, in idile, este rezultatul unei asemenea proiectii. Nu intamplator registrul caracteristic liricii eminesciene este impregnat de melancolie. Dupa unii critici, melancolia este “sursa primordiala si cea […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a doua parte
Modele cosmologice si viziune poetica). Totodata peisajul e structurat pe niste tipare arhetipale. Nu lipsesc teiul ori salcamul, cu semnificatie de axis mundi, apa izvoratoare de lumi, stelele umezi, si nici timpul sacru al inserarii, cand teluricul se uneste cu cosmicul (Sara pe deal). Cel mai pregnant este prefigurat acest paradis al iubirii in Insula […]
Principalele teme abordate de Mihai Eminescu – a treia parte
Aria tematica a viziunii lirice eminesciene se largeste considerabil cu evocarea trecutului si recursul frecvent la mit si legenda. Fundalul istoric este adeseori o permanenta inca de la primele poeme (Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie) sau macar termen de comparatie ca in Scrisoarea III. In marile poeme, precum Memento mori sau tabloul dramatic Andrei […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – prima parte
Complexitatea imaginarului eminescian s-a dezvaluit pe deplin de-abia dupa publicarea postumelor, fructificate prima data de G. Calinescu in exegezele sale dedicate vietii si operei poetului. Mai tarziu, I. Negoitescu a incercat sa adanceasca si sa sistematizeze intuitiile calinesciene. El surprinde, in profunzime, structura bipolara a eului liric eminescian: “Fata lui Eminescu e dubla: priveste o […]