Categoria poeziei religioase, atat de bine reprezentata de creatia sa se desfasoara sub egida versurilor. “Sus, pe limpezi stalpi de rugaciuni Bolti de dor sub turle mari de gand” (Gandului) Reprezentativa este poezia “In Gradina Ghetsemani” aparuta in volumul “Parga” (1921). Poezia are ca punct de plecare motivul rugaciunii lui Iisus in Gradina Ghetsemani, motiv […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei In Gradina Ghetsemani scrisa de Vasile Voiculescu- a treia parte
Aristotel atribuia procesul inaltarii, “curatirii de patimi” intamplarii tragice. Crucificarea din iubire pentru Dumnezeu si pentru oameni este o astfel de intamplare tragica. Omul Isus infricosat de destinul pe care il cunoaste – moartea cumplita prin crucificare -indragind viata de pe Pamant se lasa ispitit de gandul de a amana clipa Isus, fire dumnezeiasca si […]
Comentariul poeziei Leoaica tanara, iubirea scrisa de Nichita Stanescu- a treia parte
Metafora defineste si spatiul poetic al lui Nichita Stanescu – iubirea – “un spatiu pur, intr-o zona superioara a realitatii… o “puritate vie” pe care o cauta neincetat si care “contine in ea diferite trepte de adancime sau, mai bine zis, de inaltare pe care poetul se lupta sa le strabata” (ed Papu). Sentimentul iubirii […]
Comentariul poeziei Leoaica tanara, iubirea scrisa de Nichita Stanescu- a patra parte
Poetul ramane vibratie. Se dematerializeaza sub impresia puternica a sentimentului. Pare sa fi suferit o “anestezie totala” (M Sorescu) sau sa fi trecut intr-o alta dimensiune: “Mi-am dus mana la spranceana la tampla si la barbie, dar mana nu le mai stie” Nimic nu mai poate fi controlat. Totul devine sentiment. Sub actiunea sentimentului omul […]
Comentariul poeziei Leoaica tanara, iubirea scrisa de Nichita Stanescu- a cincea parte
Este exprimata in descrierea poetica conceptia sa despre miscarea din univers. Miscarea e imaginata ca o strangere in cerc si o extinctie cosmica (o hora) prin repetarea sintagmei “cand mai” care insoteste doua cuvinte ce dau un sens mai larg unei duble subintelese antinomii: larg – stramt aproape – departe. Conceptii asemanatoare despre univers au […]
Comentariul poeziei Leoaica tanara, iubirea scrisa de Nichita Stanescu- a sasea parte
Starea de alunecare in sus, de plutire, – “sentimentul imponderabilitatii (Eugen Simion), de visare, exprima fericirea deplina provocata de iubire. Iubirea ca orice ideal este amagitoare, de neatins. Ea supune mereu omul incercarilor (“cu miscarile viclene”), pentru a proba statornicia. Prin jocul verbal caracteristic liricii sale, Nichita Stanescu obtine efectul descantecului, vrajei muzicale. Repetitia finala […]
Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- prima parte
Poet basarabean care, dupa propria-i marturisire, si-a facut “din viata o poezie si din poezie o viata”, Grigore Vieru (n. 1935) este unanim recunoscut ca “o personalitate puternica de istorie contemporana” (Zoe Dumitrescu Busulenga). Simplitatea imbatatoare a versului, lirismul nealterat, iubirea mereu graita fata de tot ce este romanesc l-au indreptatit pe scriitorul Ion Brad […]
Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a doua parte
Apa vie a lirei sale izvoraste din dulcea doina romaneasca din nestramutata admiratie fata de Eminescu-cel-Nepereche, precum si din relatia tulburatoare mama-grai-patrie. De altfel, intreaga sa creatie sta sub semnul dragostei. Motivul mamei, risipit cu piosenie atat de generos in toate volumele, se indreapta spre simbolul Patriei – romania. “Identitatea Mama-Patrie isi gaseste “stalpul” de […]
Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte
Numai prin limba aceasta, a ta, cititorulule, si in care ti se adreseaza poetul, numai prin acest grai iti poti spune dorul, nesfarsitul dor, sentiment specific romanesc: “in limba ta ti-e dor de mama”. Fiinta adorata simbol central al creatiei lui Vieru, mama, nu putea lipsi nici din aceasta poezie, relatia mama-grai fiind evidenta. Tautologiile […]
Comentariul poeziei Camasile scrisa de Grigore Vieru – prima parte
Capodopera a liricii lui Grigore Vieru este considerata, pe drept cuvant si poezia “Camasile”. Aparuta in volumul “Numele tau” (1968), ea este receptata ca un strigat de durere, dar si de alarma impotriva razboiului nedrept, impotriva mortii. Creatia se circumscrie in tema preferata a autorului, ce ar putea forma un voluminos ciclu, al Mamei. In […]