Vocatiile plurivalente de poet, eseist, critic si publicist ale lui Eugen Ionescu (1909-1994) au fost intrecute de aceea a creatorului inconfundabil pe taramul “teatrului absurdului” si a fondatorului teatrului de avangarda din anii '50 ai veacului nostru. Teatrul absurdului, se stie, a aparut ca expresie a acelor creatori care, dupa doua razboaie mondiale, au cautat […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Mesterul Manole de Lucian Blaga – partea a patra
In desavarsirea operei zidirii, Mira este insasi intruchiparea acestei idei. Dansul sau gratios, pe ziduri si “pe spinarea” lui Gaman, care “se cutremura” in somn, este un dans al vietii si al mortii. Traind adanc febra creatiei, Manole isi stinge orice chemare launtrica, patima zamislirii frumosului cuprinzandu-i intreaga fiinta in chip absolut. De abia dupa […]
Comentariul operei Rinocerii de Eugen Ionescu – partea a doua
Pe cine reprezinta in primul rand, rinocerii? Pasul lor greoi, cadentat, cornul infipt in varful nasului asemenea unor baionete, tradand agresivitatea culoarea lor verzuie indica limpede fascismul care in urma cu sase decenii a fost infrant cu armele, dar a carei ideologie, ameninta sa se intinda ca o plaga pe trupul civilizatiei, bazandu-se pe aportul […]
Comentariul operei Rinocerii de Eugen Ionescu – partea a treia
Stereotipia limbajului acestei faune sociale – ca expresie a unui vid interior si inertial – a fost observata de Eugen Ionescu in opera ilustrului inaintas, I. L. Caragiale. Atat doar ca prin limbajul in formule repetate, marele nostru comediograf clasic urmareste doar etalarea simplitatii psihologice a caracterelor, fara a dori sa le transforme intr-un mecanism […]
Comentariul operei Rinocerii de Eugen Ionescu – partea a patra
Sa observam ca exista si in piesa ionesciana o “Domnisoara Cucu” – personajulJean, care-i reproseaza permanent lui Berenger modul de viata abaterile de la normele etice fariseice, burgheze; astfel, Daisy este o Mona veritabila in multe privinte: descinde in viata unui om fara a-l intelege, ii da iluzia de a-i ramane alaturi pentru implinirea aspiratiei […]
Comentariul operei Insira-te, margarite de Victor Eftimiu – prima parte
Chiar numai citarea celor peste 40 de lucrari dramatice care poarta semnatura si inzestrarea neobisnuita a scriitorului Victor Eftimiu (alaturi de 10 volume de poezii si 50 volume de proza!) ar ocupa prea mult spatiu; ea ar fi necesara nu neaparat pentru a dovedi bogatia acestui tezaur sau prolificitatea scriitorului, cat diversitatea genurilor dramatice abordate […]
Comentariul operei Insira-te, margarite de Victor Eftimiu – partea a doua
Cea de a treia fiica Sorina, isi paraseste mirele chiar in ziua nuntii – pe neinduplecatul Buzdugan, si pleaca in cautarea lui Fat-Frumos (indragostit la randul lui, de Ileana Cosanzeana fiica Zmeului Zmeilor). Se dezlantuie un conflict excelent structurat si condus de dramaturg prin actiuni vii si tirade captivante. In cele din urma lucrurile se […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-a patra parte
Daca in Ulise Penelopa afisa doua ipostaze, de “zgripturoaica” si “scorpie”, in Penelopa, fidelitatea sotiei ramane constanta numai ca lacrimile ei, “alunecand din mare”, par sa urce cota apelor. Sirenele, in acest caz, “se simt mai in larg” “si astfel” se accentueaza contradictiile/ “intre plansul de pe uscat si cantecul de pe mare”. Stoicii, pasivi, […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]