Dinu Paturica reprezinta tipul “ciocoiului nou”, autohton, fiul unui marunt boier de tara, “treti-logofatul” Ghinea Paturica Numele de “Paturica” este, iarasi, simbolic si sugereaza dorinta de inavutire, de parvenire. Dinu Paturica sj-a insusit toate naravurile epocii fanariote. Fanariotismul este ca o boala molipsitoare, care contamineaza tot. “Ciocoiul nou” isi depaseste modelul, este mult maiperfid si […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – prima parte
Primite cu oarecare sau totala rezerva la aparitie, nuvelele lui Gib Mihaescu se vor bucura de binemeritata apreciere – abia dupa editarea primelor sale romane. Din nefericire, nume prestigioase ale istoriei noastre literare vor privi scrisul de inceput al prozatorului oltean nu doar cu neincredere, ci cu acuze care incearca sai anuleze total originalitatea. Eugen […]
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – partea a doua
Autorul urmareste atent imaginatia infierbantata a lui Manaru si teama lui Ramura realitatea proiectandu-se imaginar. Rivalul va cadea in cursa si afirmatia sotului ca Frosica si-a marturisit necinstea, il paralizeaza pe moment Manaru asteapta zadarnic, innebunit, infirmarea “Nimic insa.. Tacere, tacere si tacere.” Este semnul recunoasterii. “La replica amagitoare “Ti-o las!”… Eu… trebuie sa renunt […]
Comentariul romanului Maitreyi scris de Mircea Eliade – a doua parte
Lucidul Allan ajunge si el, prin Maitreyi, sa traiasca, in chip pasional, erosul, depasindu-si astfel egoismul si consecintele ce decurg din acesta (gelozia, de pilda). El imprumuta de la Maitreyi comportamentul, adica suma de manifestari in planul eresului, corrvertindu-se total la panteism (traire deplina identificarea cu exteriorul). Aceasta turnura in cornportamentul eroului are semnificatia unei […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Trebuie spulberata prejudecata dupa care proza lui Eminescu ar fi inferioara poeziei sale. In realitate, Eminescu este un scriitor la fel de mare in proza, ca si in poezie. Acelasi geniu, aceeasi seva creatoare se poate observa in toate compartimentele operei sale. Daca privim proza eminesciana in context universal, putem constata ca Eminescu este unul […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Eminescu utilizeaza, in aceasta nuvela, cu mult succes, tehnica epistolara in scrisorile adresate Cezarei, Ieronim nutreste idei schopenhaueriene, imprumutate din Metafizica amorului a marelui filozof german. in genere, se poate spune ca o parte din gandirea autorului Lumii ca vointa si reprezentare a trecut, in aceste scrisori. Lumea este condusa de “vointa oarba de a […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In acest “rai pamantesc” isi duce existenta inteleptul anahoret si-l invita pe Ieronim sa-l stapaneasca dupa moartea sa. Tot aici, batranul sihastru isi da obstescul sfarsit cand presimte ca i-a sosit ceasul de pe urma se asaza in albia unui rau si expiaza pentr-o moarte lenta si usoara fara durere, reintegrandu-se, astfel, prin evanescenta in […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Proza eminesciana nu este inferioara poeziei, asa cum se crede, de obicei. Geniul eminescian s-a manifestat si in proza cu aceeasi putere. Daca in poezie, filozofia lui Eminescu se dovedeste destul deeteroclita, prezentand elemente foarte eterogene, imprumutate din sisteme dintre cele mai diferite, in proza se poate spune ca geniul eminescian a construit mult mai […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Criticii ratiunii pure, spatiul si timpul nu sunt categorii empirice, ci intuitive. De la idealismul obiectiv si transcedental al lui Kant, Eminescu ajunge la relativismul subiectiv si voluntarist al lui Schopenhauer. Kant este trecut, de Eminescu, prin filtrul lui Schopenhauer. Asa cum a observat, cu acuitate, G. Calinescu, care ne-a dat cea mai buna interpretare […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Reflectiile din preambulul filozofic sunt atribuite eroului nuvelei, Dionis, fata de care Eminescu isi ia o anume distanta ironica. De aici si titlul nuvelei: Sarmanul Dionis, care contine o usoara unda de compasiune, dar si o autoironie geniala pentru ca Eminescu se autoproiecteaza in eroul sau, un marunt functionar si un modest copist, care lucreaza […]