Alexandru Lapusneanu e un personaj complex, crud si sangeros ca si veacul in care traieste, razbunator si perfid; sadic, chiar monstruos in “dorul lui cel tainic de a vedea suferiri omenesti”. Dar langa despotul sangeros si rafinat, creat dupa tipar romantic (construit pe baza antitezei dintre calitatile si defectele sale extreme) coexista omul politic, dibaci […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Alexandru Lapusneanul scrisa de Costache Negruzzi – a doua parte
Reflectand realitatea istorica in imagini realizate cu o mare torta artistica nuvela constituie o biruinta a scriitorului si a epicei noastre. Se poate spune ca in “Alexandru Lapusneanul” totul este antologic. Nuvela se impune, in primul rand, prin arta compozitiei. Cele patru parti ale nuvelei retin din domnia lui Lapusneanu momentele si personajele cele mai […]
Comentariul operei Pseudo-kynegeticos scrisa de Alexandru Odobescu – prima parte
Alaturi de Nicolae Filimon si B. P. Hasdeu, Al. Odobescu este un scriitor reprezantativ al perioadei postpasoptiste, la care spiritul artistic coexista cu cel stiintific in structura caruia savantul colaboreaza cu literatul. Al. Odobescu este un scriitor savant, istoric, arheolog, lingvist, folclorist si eseist totodata Al. Odobescu poate fi considerat parintele arheologiei romanesti, prin lucrarile […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a patra parte
Printr-un ciudat proces de “anamneza”, peisajele i se par cunoscute, familiare. Calugarul Dan are senzatia ca a mai trait, odata in viitor, sub numele de Dionis, ilustrare inedita a doctrinei metempsihozei. Eroul are, cu alte cuvinte, “amintiri despre viitor”. Calugarul Dan este discipol al maistrului Ruben, dascal de matematica si filozofie la Academia din Socola […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a cincea parte
Vazut de sus, pamantul ii apare calugarului Dan ca un bob de margaritar, clocotind intr-un imens ocean de ura si de patimi, prilej pentru Eminescu, de a desfasura sumbre si pesimiste reflectii filozofice schopenhaueriene asupra vietii. In cadrul selenar, eroii isi desfasoara existenta edenica. Aceasta este una dintre cele mai frumoase viziuni paradisiace din opera […]
Comentariul romanului La tiganci scris de Mircea Eliade – a doua parte
In conceptia lui Mircea Eliade, romanul metafizic s-ar baza pe “cunoasterea esentiala reala directa care nu are nevoie de psihologie”. El mai foloseste sj termenul de “roman existential”, sau, cu termenii lui Malraux, “roman al conditiei umane”. Asistam, prin urmare, la un refuz al psihologismului, desi acesta nu lipseste din lucrarile sale, fara insa a […]
Comentariul romanului La tiganci scris de Mircea Eliade- a treia parte
Eminescu preia acest punct de vedere, in “Sarmanul Dionis”, creand in chip deliberat, o tehnica a echivocului, de unde confuzia, in constiinta cititorului, intre cele doua planuri. Ca si Eminescu, Eliade acorda celor doi termeni (real si fantastic) un singur sens, anume cel de “probabilitate epica” (Sorin Alexandrescu). La el, straniul se insinueaza treptat in […]
Comentariul romanului La tiganci scris de Mircea Eliade – a patra parte
Eliade nu comenteaza niciodata scenele stranii si nici nu lamureste simbolurile ce apar pe parcursul naratiunii. Cititorul poate, insa descifra semnificatia mitica a acestora De pilda baba, careia Gavrilescu ii plateste ca sa aiba acces la “tiganci”, trimite la luntrasul Charon, cel care, in mitologia greceasca ia banul mortului ca sa-1 transporte in lumea de […]
Comentariul romanului Maitreyi scris de Mircea Eliade – prima parte
“Maitreyi” este cel mai frumos roman de dragoste cu subiect exotic, din literatura romana. Se intelege ca in acelasi timp, este capodopera intregii literaturi de fictiune produse de Mircea Eliade. Pompiliu Constantinescu il compara cu “Manon Lescaut”, “Paul si Virginia”, Tristan si Isolda”. Este o poveste de dragoste exemplara inspirata din experienta indiana a autorului. […]
Comentariul romanului Maitreyi scris de Mircea Eliade – a doua parte
Lucidul Allan ajunge si el, prin Maitreyi, sa traiasca, in chip pasional, erosul, depasindu-si astfel egoismul si consecintele ce decurg din acesta (gelozia, de pilda). El imprumuta de la Maitreyi comportamentul, adica suma de manifestari in planul eresului, corrvertindu-se total la panteism (traire deplina identificarea cu exteriorul). Aceasta turnura in cornportamentul eroului are semnificatia unei […]