Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]
Category: Referate
Referate
Testament – semnificatiile cartii
Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]
Poezia Testament – continut
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, revendicat de clasici si de moderni deopotriva, Tudor Arghezi realizeaza o opera poetica originala. Plecand de la aspectele traditionale, ofera alternative poeziei(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. Se pot aminti mai multe titluri de […]
Modernismul, romantismul si simbolismul – scurta prezentare
Daca traditionalismul este un fenomen autohton, fara corespondent in plan european, modernismul este o orientare estetica de larga circulatie Atat in plan european, cat si in spatiul romanesc, modernismul desemneaza poetici dintre cele mai diverse, postromantice: simbolismul, ermetismul, expresionismul, avangarda ( suprarealismul, dadaism, constructivism, integralism ). Vazute ca in viziunea lor istorica, acestea refac traseul […]
Lacustra – Nivelurile textului poetic
La nivel formal poezia este alcatuita din patru strofe, dispuse in mod simetric. Constructia ei este circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand”, “Sunt singur si ma bate-un gand”, “Spre locuintele lacustre”. Simetria strofei initiale si a celei finale confera monotonia. Din punct de vedere fonetic, […]
Lacustra – de George Bacovia
Poezia bacoviana recompune un real, dupa o viziune proprie, “decadenta”. Publicata in volumul “Plumb”, aparut in 1916, poezia “Lacustra” apartine esteticii simboliste si esre semnificativa pentru universul bacovian. Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, “lacustra” reprezinta o locuinta primitiva, din paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni. Podul care […]
George Bacovia – Teme si elemente specifice
George Bacovia isi bazeaza opera pe arta poetica in care se descompune dimensiunea fundamentala a lirismului bazat pe simbol si sugestie, ca oricare alt poet simbolist. George Bacovia este un poet modern in adevaratul sens al cuvantului. Caracterizarile de poet simbolist, monocord, decadent, sunt juste dar restrictive. In faza de inceput a creatiei si apoi […]
Harap-Alb – particularitati ale stilului
Limbajul cuprinde : termeni si expresii populare, regioanalisme fonetice sau lexicale, eruditia paremiologica(frecventa proverbelor a zicatorilor introduse in text prin : “vroba ceea”. Citatul paremiologic are o serie de efecte artistice : da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor. Registrele stilistice popular, oral si regional, confera originalitate limbajului, […]
Enigma Otiliei – portretul Otiliei
In general, caracterizarea personajelor se realizeaza ca in romanul realist-balzacian. Prin tehnica focalizarii, caracterul personajelor se dezvolta progresiv, pornind de la datele exterioare ale existentei lor: prezentarea mediului, descrierea locuintei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor si obisnuintelor. In mod direct, naratorul da lamuriri despre gradele de rudenie, stare civila, biografia personajelor reunite la inceputul […]
Enigma Otiliei – tipologia personajelor
Alaturi de tematica si de constructie balzacianismul se reflecta in romanul lui G. Calinescu prin tipologia clasicista si arta portretului. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii : mos Costache-avarul, iubitor de copii, Aglae-“baba absoluta”, Aurica-fata batrana, Simion-dementul senil, Titi-debil mintal, infantil si apatic , Stanica Ratiu-arivistul, Otilia-cocheta, Felix-ambitiosul, Pascalopol-aristocratul rafinat. Tot din clasicism […]