Alaturi de tematica si de constructie balzacianismul se reflecta in romanul lui G. Calinescu prin tipologia clasicista si arta portretului. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii : mos Costache-avarul, iubitor de copii, Aglae-“baba absoluta”, Aurica-fata batrana, Simion-dementul senil, Titi-debil mintal, infantil si apatic , Stanica Ratiu-arivistul, Otilia-cocheta, Felix-ambitiosul, Pascalopol-aristocratul rafinat. Tot din clasicism […]
Category: Referate
Referate
Enigma Otiliei – problematica romanului
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite, care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici patrund Felix Sima verisorii si Leunida Pascalopol. A doua famili vecina si inrudita care aspira la […]
Enigma Otiliei – continutul romanului
Expozitiunea actioneaza ca o matrice pentru intregul roman : se prezinta principalele personaje, se sugereaza conflictul si se traseaza principalele planuri epice. Aspectul veridic se obtine prin detaliile topografice, descrierea strazii in maniera realista, finetea observtiei si notarea detaliului semnificativ. Caractersticile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de “ochiul unui […]
Enigma Otiliei – structura romanului
Romanul, alcatuit din 20 de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor : destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica. Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan […]
Poezia Revedere – de Mihai Eminescu
Aceasta poezie este asemanatoare unei doine, fiind o prozopee dezvoltata pe dialogul om-natura. In prima imagine poezia se structureaza din punct de vedere compozitional pe doua planuri distincte, marcate prin dialog(intrebarile poetului si raspunsuriile codrului). Poezia este structurata pe patru secvente poetice, concretizate in cele doua intrebari si doua raspunsuri, al caror liant este motivul […]
Enigma Otiliei – roman realist de tip balzacian
Autorii realisti zugravesc realitatea veridic si obiectiv, “creand cititorului impresia ca universul fictional este o oglinda a realitatii ; de fapt ei isi doresc sa creeze viata ; un univers care sa-l concureze pec el real si pe care in considera superior acestuia, o lume adevarat mai boagat si mai fina” (Gheorghe Craciun). De aici […]
Poezia de inspiratie folclorica la Mihai Eminescu
Una dintre insusirile esentiale ale lui M. Eminescu a fost intelegerea creatiei populare si a naturii in rosturile sale adanci, folclorul devenind elementul fundamental in formarea si definirea personalitatii poetului. Eminescu a pretuit in mod deosebit poezia populara si a considerat ca “o adevarata literatura trainica nu se poate intemeia decat prin graiul viu al […]
Testament – arta poetica
“Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionale si moderniste. “Testament” este definitorie pentru conceptia despre misiunea poetului si natura poeziei, fiind considerata arta poetica argheziana cea mai importanta. Discursul fixeaza esenta poeticului, conditia creatorului, raportul lui cu arta si cu lumea, speculand asupra tehnicilor, materialelor […]
Testament – limbajul poetic folosit
Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]
Testament – semnificatiile cartii
Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]