Genul liric

Prin gen literar se intelege totaliatatea operelor literare ” similare prin modul de structurare a continutului, printr-o suma de procedee estetice comnune si prin modalitatea in care scriitorul se comunica pe sine, afirmandu-si prezenta in opera “. Asadar, genul literar cuprinde o grupare de opere literare bazata atat pe elemente de forma [ structura, procedee […]

Read More

Comentariul operei literare “D-L GOE”

Neintrecut maestru este I. L. Caragiale si in schitele sale, deoarece, prin acestea, realizeaza o adevarata comedie umana a Romaniei de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al-XX-lea, abordand o diversitate de aspect. Una dintre trasaturile momentelor si schitelor sale, care fac din ele monumente de arta literara, este si comicul. Aceasta categorie […]

Read More

Dan, capitan de plai – comentariu

Scriitorul Vasile Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor, in realitatea sociala si cea istorica, Marturisirea : ” daca imprejurarile m-au facut poet, aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie “. Alecsandri este cel mai important […]

Read More

Referat despre poezia “Doina”

Poporul roman a realizat de-a lungul timpului un tezaur artistic deosebit, caracterizat prin diversitatea tematica, afectiva si tipologica : basme, legende, balade, doine, snoave, strigaturi etc. Intre acestea, un loc aparte il ocupa operele lirice, deoarece, prin intermediul lor, oamenii talentati din popor – autorii anonimi – si-au exprimat direct sentimentele, aspiratiile si covingerile lor. […]

Read More

Domnu Trandafir, de Mihail Sadoveanu

Povestirea sadoveniana, opreste timpul, creand in jurul omului – povestitor sau ascultator – un spatiu magic care il protejeaza . In timp ce Creanga descopera fabulosul din cotidian, Sadoveanu proiecteaza intregul prezent intr-un spatiu mioritic .Creanga este un fabulos, Sadoveanu este un realist mitic .Tudor Vianu surprinde o directie esentiala a creatiei acestui mare clasic […]

Read More

Caracterizarea personajelor din nuvela “Doua loturi”

Fiind de mai mare intindere si cu o actiune mai complicata decat a schitei, nuvela are si un numar mai mare de personaje, cu importanta diferita in derularea evenimentelor. Asa se explica si faptul ca in opera literara “Doua loturi”, fiind o nuvela, intalnim un personaj principal ( Lefter Popescu ), personaje secundare ( doamna […]

Read More

Mesterul Manole – Lucian Blaga si influentele expresionismului

Drama existentei umane este una singura : nazuinta spre absolut, cautarea unui adevar ce depaseste conditia umana, adevar vesnic ascuns cunoasterii umane. Atat poezia cat si dramaturgia lui Blaga se resimt de influentele curentului expresionist, in mare voga in europa dupa romantism. Expresionismul este o revitalizare a romantismului, o redescoperire a eului. Expresionistii pun in […]

Read More

Comentariul povestirii “Fantana dintre plopi”

Povestirea este o specie a genului epic, de intindere medie, in care se pune accentul pe fapte si intamplari mai mult decat pe insesi personaje, intamplari ce capata astfel caracter moralizator si sunt subiectivizate prin implicarea afectiva a celui ce le povesteste (a naratorului). Ciclul de povestiri “Hanul Ancutei”, urmas demn al “Decameronului”, prin regia […]

Read More

Comentariul operei “O noapte furtunoasa”

'Ideea politica, obisnuia sa spuna la cursurile sale esteticianul Mihail Dragomirecu, este samburele tuturor capodoperelor literaturii universale” (Serban Cioculescu). Cu siguranta, firul conducator in cele trei comedii principale ale marelui nostru dramaturg-“Onoapte furtunoasa”, Conul leonida” , “Fata cu reactiunea”-este pasiunea politica. Echilibrul si savoarea sunt date insa de pasiunea erotica , creand efectul delicios al […]

Read More

Structura nuvelei “Alexandru Lapusneanul”

Efectul romantic , este obtinut in nuvela “Alexandru Lapusneanul”, printr-o strucura premeditat echilibrata, stabila. Nuvela este alcatuita din patru capitole, pe parcursul carora sunt identificabile momentele subiectului : expozitiunea corespunde capitolului I, desfasurarea actiunii capitolului II, punctul culminant se regaseste in al III-lea capitol, iar deznodamantul in capitolul IV. Luate insa in particular, fiecare dintre […]

Read More