Comicul este ” o categorie estetica ce desemneaza un fenomen care provoaca rasul si care nu pericliteaza existenta celor implicati “. Aceasta categorie estetica nu exista in afara umanului deoarece unele aspecte din natura sunt comice numai in masura in care amintesc aspecte asemanatoare din viata oamenilor. Sfera comicului ( desi el provoaca rasul ) […]
Category: Referate
Referate
Mesterul Manole – Lucian Blaga si influentele expresionismului
Drama existentei umane este una singura : nazuinta spre absolut, cautarea unui adevar ce depaseste conditia umana, adevar vesnic ascuns cunoasterii umane. Atat poezia cat si dramaturgia lui Blaga se resimt de influentele curentului expresionist, in mare voga in europa dupa romantism. Expresionismul este o revitalizare a romantismului, o redescoperire a eului. Expresionistii pun in […]
Comentariul povestirii “Fantana dintre plopi”
Povestirea este o specie a genului epic, de intindere medie, in care se pune accentul pe fapte si intamplari mai mult decat pe insesi personaje, intamplari ce capata astfel caracter moralizator si sunt subiectivizate prin implicarea afectiva a celui ce le povesteste (a naratorului). Ciclul de povestiri “Hanul Ancutei”, urmas demn al “Decameronului”, prin regia […]
Comentariul operei “O noapte furtunoasa”
'Ideea politica, obisnuia sa spuna la cursurile sale esteticianul Mihail Dragomirecu, este samburele tuturor capodoperelor literaturii universale” (Serban Cioculescu). Cu siguranta, firul conducator in cele trei comedii principale ale marelui nostru dramaturg-“Onoapte furtunoasa”, Conul leonida” , “Fata cu reactiunea”-este pasiunea politica. Echilibrul si savoarea sunt date insa de pasiunea erotica , creand efectul delicios al […]
Structura nuvelei “Alexandru Lapusneanul”
Efectul romantic , este obtinut in nuvela “Alexandru Lapusneanul”, printr-o strucura premeditat echilibrata, stabila. Nuvela este alcatuita din patru capitole, pe parcursul carora sunt identificabile momentele subiectului : expozitiunea corespunde capitolului I, desfasurarea actiunii capitolului II, punctul culminant se regaseste in al III-lea capitol, iar deznodamantul in capitolul IV. Luate insa in particular, fiecare dintre […]
Alexandru Lapusneanul – nuvela polivalenta
Nuvela “Alexandru Lapusneanul” este considerata o capodopera a nuvelisticii romanesti si un model pentru autorii ce au cultivat specia literara ulterior (Alexandru Odobescu de exemplu) desi este una din primele incercari in acest sens. Costache Negruzzi reuseste performanta de a imbina cu succes, de a armoniza viziuni artistice foarte diferite : dezvoltand un adevar istoric […]
Bivolul si Cotofana de George Toparceanu
Un loc aparte in creatia lui George Toparceanu il ocupa fabulele, acele opere literare epice in care sunt povestite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor si care au caracter satiric si moralizator, criticand anumite defecte omenesti. Sunt cunoscute fabulele pentru copii si fabulele mici pentru oameni mari care pun in valoare inclinatia poetului spre […]
Moara cu noroc – procesul dezumanizarii lui Ghita
Caracteristic pentru Slavici este modul de a-si introduce personajele noi care irup parca dintr-o pre-realitate sau metarealitate paralele naratiunii, unde au existat pana atunci. Ele is impun prezenta cu forta aproape materiala a simplului fapt ca “sunt” Spre deosebire de toti ceilalti, Lica e descris ca aparenta fizica. Portretul fizic si si perceptia interioritatii subiective […]
Caracterizarea lui Ghita din nuvela “Moara cu noroc”
Distributia functiilor intre personajele unui grup este esentiala in proza lui Slavici. Omul reprezinta tensiunea unor impulsuri contrare. Dar aceste impulsuri nu sunt pur interioare, ele capata forme personalizate, corporalizeaza in alti oameni. Ana e iubirea-datorie, Pintea-legea, Lica-aventura confirmativa. Pentru a iesi din conflictul de motivatii, eroul ar trebui sa prefere asocierea cu unul singur […]
Comentariul nuvelei “Moara cu noroc” de Ioan Slavici
Nuvela se deschide printr-un dialog care expune termenii unui conflict incheiat. E un conflict intre generatii si mentalitati. Tinerii familiei vor schimbarea, mutarea, “mai binele”. Aceasta schimbare inseamna ca o familie, traind de generatii in mijlocul unei colectivitati constituite-satul- , practicand mestesuguri transmise de la o generatie la alta (cojocaria, ciubotaria), vrea sa se smulga […]