Arestate la 25 ianuarie la Glandier, Marie Lafarge si femeia de camera Clémentine fura duse la inchisoarea din Brive. A doua zi. in intreaga presa pariziana se comenta pe larg senzationala arestare. Indignati si neintelegand nimic din aceasta monstruoasa acuzare, tutorii Mariei apelara la cel mai mare avocat parizian al epocii, doamna Paillet, ca sa-i asigure apararea.

In acest timp, un alt eveniment, tot atat de neasteptat, a venit sa surprinda opinia publica. Afland din ziare de banuiala groaznica contra Mariei, vicontele Léautaud isi aminti de disparitia bijuteriilor sotiei sale si isi spuse ca totusi acuzatia adusa de seful sigurantei Allard nu putea fi absurda. Cu prilejul perchezitiei la Glandier, politia a regasit bijuteriile disparute. Interogata asupra acestora-Marie Lafarge declara, cu candoarea care o caracteriza si care nu a parasit-o nici o clipa, ca doamna de Léautaud ii incredintase bijuteriile cu rugamintea de a le vinde ; vicontesa avea un amant, un santagist numit Clave, care era permanent in cautare de bani. Banii obtinuti urmau sa fie cedati acestuia. Era o minciuna acuzarea de furt a bijuteriilor. Marie, care traia in permanenta intr-o lume imaginara, nu era lipsita de fantezie si de curaj.

La inceputul lunii iulie, in cursul instructiei procesului privind acuzatia de otravire a sotului ei, Marie Lafarge fu adusa in fata Tribunalului din Brive sub inculpatia de
furt. Ea isi juca asa de bine rolul de nevinovata, injust persecutata, incat mai multe jurnale i se alaturasera, vazand in vicontesa de Leautaud pe adevarata vinovata. Tribunalul condamna totusi pe Marie la doi ani inchisoare. stirea acestui verdict, in realitate fara o mare importanta, se raspandi si in afara frontierelor Frantei. Mult timp inainte de inceperea adevaratului proces, care trebuia sa aibe loc nu la Brive ci la Tulle, camerele hotelurilor din oras si imprejurimi erau retinute de catre jurnalisti si curiosii veniti din toate colturile Europei. La 3 septembrie 1840, pe o caldura sufocanta, o companie de infanterie-lua pozitie in fata Palatului de Justitie, pentru a-l proteja contra asaltului multimii intaratate. Acei care avusesera sansa sa gaseasca un loc in sala de sedinte a tribunalului, aveau in fata ochilor o silueta delicata, imbracata in negru, cu un evantai in mana, asezata pe banca acuzatilor. Marie Lafarge parea atat de tanara, atat de inocenta, incat in primul moment a captat simpatia unei mari parti din asistenta.

Cu rechizitoriul procurorului Decous a inceput dezbaterea. Dupa acesta, mobilul care a impins-o pe Marie sa comita crima era mai mult decat evident. Charles Lafarge, om inferior, care la Paris facuse din primul moment o impresie proasta asupra acuzatei, devenise pentru ea o povara insuportabila, mai ales din clipa cand luase cunostinta de adevarata situatie in care se gasea “castelul”. Pentru a nu renunta la visele sale orgolioase, pentru a nu se vedea lancezind in acea mizerabila manastire parasita, nu-i mai ramasese decat o singura solutie : sa se debaraseze de acest sot. Cu cateva zile inainte de sosire, ea a inceput sa-si incropeasca unele planuri ; pentru a evita banuielile, a facut sa se creada atat de catre Charles cat si de familia acestuia, ca o adevarata iubire se nascuse in sufletul ei. Testamentul pe care Charles il semnase trebuia s-o faca proprietara la Glandier, pe care ea urma sa-l transforme intr-o rezidenta somptuoasa, iar ulterior, sa se casatoreasca cu omul viselor sale.

Recapituland evenimentele care au condus la moartea lui Charles Lafarge, Decous a conchis : “Din fericire, dezvoltarea prodigioasa a chimiei ne-a permis, in ultima vreme, sa dispunem de un ajutor pretios si eficace in descoperirea crimelor comise cu ajutorul otravurilor. Inculpata nu ar fi avui probabil prilejul sa raspunda in fata justitiei de actele sale, daca stiinta nu ne-ar fi oferit posibilitatea de a putea constata prezenta otravii, acolo unde. pana nu de mult. ea ramanea ascunsa in corpul victimei”.

O noua epoca, epoca unei pedepse severe a crimei, trebuia sa inceapa. Reprezentantii acestei noi ere, medicii cu cunostinte solide de chimie, urmau sa aduca in fata tribunalelor probe care sa permita justitiei sa fie victorioasa in lupta cu masinatiile tenebroase.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?