Fascinatia pe care continua sa o exercite cultura Maya se datoreaza “petelor albe” din istoria sa: necunoasterea formei de organizare si guvernare, lipsa unui aparat militar, cauzele declinului, s.a.

Desi au fost un popor care nu au depasit stadiul epocii de piatra, mayasii au avut un sistem propriu de scriere, un calendar, cunosteau calculul si notiuni de astronomie. Orasele-temple, locuite de preoti-regi, erau, probabil, ierarhizate in jurul marilor sanctuare, Ruine ale unor ansamble de temple si piramide se zaresc si astazi: la Copan (Honduras), Colea (Yucatan), Palenque, Vxmal, Labna, Quiriga, Motalguatal, Tikal.

O minune a vechii arhitecturi Maya este piramida-templu din Uaxactum, realizata din zidarie acoperita de stuc. De asemenea, . elebrul templu din Chichen Itza (Yucatan), inchinat zeului Kukulkan-Quetzalcoatl este revelatoriu pentru arta mayasa, caracterizata prin finete. Conform credintei mayase, creatorul lumii era considerat llunab, care i-a creat pe oameni din porumb. Singurul popor marinar dintre toate popoarele Americii precolumbiene, mayasii aveau o teribila frica de moarte.
Cunosteau “cartea” si au folosit-o vreme de peste opt secole. Din aria civilizatiei Maya s-au pastrat trei codice referitoare la astronomie, divinatie si ritualuri.
Cele mai cunoscute texte literare sunt poemele “Cantecul arcasului”, si “Flacaul din Rabinal”. Dar opera celebra a literaturii mayase este “Popol Vuh” (secolul al XVI-lea), in traducere, “Cartea Sfatului”, cu sensul de “Carte a Comunitatii”.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?