In desavarsirea operei zidirii, Mira este insasi intruchiparea acestei idei. Dansul sau gratios, pe ziduri si “pe spinarea” lui Gaman, care “se cutremura” in somn, este un dans al vietii si al mortii. Traind adanc febra creatiei, Manole isi stinge orice chemare launtrica, patima zamislirii frumosului cuprinzandu-i intreaga fiinta in chip absolut. De abia dupa […]
Articles Tagged: opera
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – prima parte
O stea din Carul Mare de pe firmamentul spiritualitatii romanesti (Ion Dodu Balan), “Un pacat de povestariu / Fara bani in buzunariu”. Ion Creanga continua sa fie “dificil”. “Opera lui Creanga este una dintre cele mai dificile din cate cunoaste literatura romana” (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Ion Creanga este un clasic viu al literelor noastre, care nu […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – a doua parte
Caracterul popular al limbii scriitorului nu se reduce numai la lexic, ci poate fi extins la fonetismul, gramatica si stilul lui Creanga. Artistul desavarsit pune in valoare toate aceste mijloace, creand acel farmec al spontaneitatii sj autenticitatii, impresie care il insoteste pe cititor de la primele pagini ale scrierilor prozatorului. Creanga – afirma atat de […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – a treia parte
Replicile pe care Harap-Alb le indreapta catre prietenul sau, calul, tanguindu-se de vitregia soartei sale sunt constituite pe baza substitutiei sinonimice (necaz, belea, nevoie): 1.”- Ei, calutul meu, cand ai sti tu in ce necaz am intrat!” 2. “-Dragul meu calut, la grea belea m-a varat iar Spanul!” 3. “-Dragul meu tovaras, la grea nevoie […]
Comentariul operei “O noapte furtunoasa”
'Ideea politica, obisnuia sa spuna la cursurile sale esteticianul Mihail Dragomirecu, este samburele tuturor capodoperelor literaturii universale” (Serban Cioculescu). Cu siguranta, firul conducator in cele trei comedii principale ale marelui nostru dramaturg-“Onoapte furtunoasa”, Conul leonida” , “Fata cu reactiunea”-este pasiunea politica. Echilibrul si savoarea sunt date insa de pasiunea erotica , creand efectul delicios al […]
Romantul in literatura romana
Cu greu putem discuta despre mecanisme ale epicitatii in perioada veche sau in cea iluminista. De exmplu, prima proza consistenta din cultura noastra este considerata “Istoria ieroglifica” din 1705, desi scrierea lui Cantemir nu este chiar un roman in sensul propriu al cuvantului. In perioada iluminista, la capitolul de impliniri epice, nu putem retine decat […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a sasea
Aceasta fractiune rebela care se declara independenta dar solicitata sa fie reprezentata pe listele electorale ale partidului de guvernamant, se sprijina pe categoriile de alegatori dezavantajati economic (“dascalimea”. “moflujii”). La guvern se raporteaza ca la o transcendenta si violenta imprecatiei izvoraste dintr-un sentiment de frustrare filiala “Rusine pentru guvernul vitreg (s.n., V.S.), care da unul […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XII-a
Fata de acest nivel al figurantilor, caracterizati de suficienta si care se complac in cecitate, cel al notabilitatilor politice locale alcatuieste o galerie a ipocritilor lucizi. Spre deosebire de Ionescu ori Popescu, de cetateanul turmentat care, ca si Dumitrache, Leunida, Pampon, Cracanel si atatia altii, care au o vadita predispozitie pentru autoamagire, Tipatescu, Trahanache, Farfuridi, […]