Simbolul central al poeziei “Plumb” de George Bacovia este chiar termenul care apare in titlu; repetat de inca sase ori, in pozitii simetrice, in fiecare dintre cele doua catrene, termenul indica obsesia convertirii universului cunoscut, in cenusiul mineralului. Simbolul este un procedeu expresiv prin care un termen concret (metalul plumb, in cazul de fata) sugereaza, […]
Articles Tagged: Poezie
Explicatia titlului poeziei Testament de Tudor Arghezi
Asezata in fruntea volumului de debut (“Cuvinte potrivite” – 1927), poezia “Testament' exprima crezul literar arghezian, fiind un manifest poetic. Titlul lui ar putea fi explicat in doua modalitati: a) pornind chiar de la ideatia acestui poem; b) pornind de la intreaga opera argheziana. a) in prima strofa a poeziei “Testament”, autorul prezinta o viziune […]
Particularitatile structurii compozitionale a poeziei Testament de Tudor Arghezi
Poezia “Testament” este alcatuita din cinci strofe de intindere variata, cu rima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe. Cea mai importanta particularitate a structurii consta in faptul ca ideile poetice nu se succed, ci se reiau in diferite structuri ale textului. Bunaoara, ideea legaturii cu strabunii apare in prima strofa, dar si in […]
Rolul creator al artistului si a finalitatea artei in poezia Testament de Tudor Arghezi
Problema rolului creator al artistului avand in constiinta lui Arghezi conexiuni cu sacrul, rezulta ca poezia figureaza printre elementele vesnice ale lumii. De unde isi trage cuvantul poetic esenta sa eterna? 1. O prima explicatie ar putea fi gasita chiar in strofa I: adresandu-i-se fiului, poetul se intoarce la Geneza, adica la prima Creatie divina. […]
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cu un umor ce izvoraste din asumarea existentei ca dat efemer, este introdus, in cea de-a treia secventa, simbolul polarizator al lumii Isarlakului -Nastratin Hogea, sustinatorul unui spectacol buf, sub ochii mirati ai unei multimi pestrite: “Colo, cu doniti in spate, / Asinii de la cetate, / Gazii, printre fete mari, / Simigii si gogosari, […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – prima parte
Poezia a fost publicata pentru prima data in revista “Contimporanul”, in 1924, sub titlul Jazz band pentru nuntile necesare, fiind apoi inclusa (cu titlul modificat) in volumul Joc secund (1930), sectiunea Uvedenrode. Ilustrand ermetismul creatiei barbiene, textul este o arta poetica, ce pune problema raportului dintre trei cai de cunoastere: prin simturi (eros), prin intelect […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cunoasterea este dirijata, la acest prim nivel, catre “tronul moalei Vineri” (simbolizand maxima intensitate a exaltarii erotice). Eul poetic se manifesta acum doar ca fiinta dionisiaca, redusa la mecanica instinctelor, exteriorizand un senzualism extrem, ce izvoraste dintr-o energie vitala descatusata dezordonat: “Inspre tronul moalei Vineri / Brusc, ca toti amantii tineri, / Am vibrat / […]
Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu – prima parte
Integrata de Ion Barbu intr-o a treia etapa a creatiei sale, definita ca “o incursiune in sfanta raza a Alexandriei”, unde “sensul feminin al Luceafarului” isi are locul alaturi de “tema transcendenta din Jazzband pentru nuntile necesare, balada imposibilei nunti dintre Riga Crypto si lapona Enigel isi reveleaza un sens initiatic, “de un elinism de […]
Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu – a doua parte
“Muschiul crud” al poienii umbroase unde este rege Crypto reprezinta un loc al ispitei pentru lapona Enigel aflata in drum spre soarele sudului. Cuprinsa de un somn magic, Enigel il va intalni pe Riga Crypto in acest spatiu oniric, intr-un con de umbra al gandirii treze, a spiritului. Este singurul spatiu in care doua principii […]
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – prima parte
O parte din poemele ciclului balcanic (Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus, Isarlak si incheiere) au fost scrise in perioada 1921 – 1926, fiind apoi incluse in volumul Joc secund (1930), in care alcatuiesc sectiunea intitulata Isarlak. Balcanismul sustine, cel putin la prima lectura, unitatea de continut a acestui ciclu poetic. Asezata sub auspiciile “lumii […]