Semnificatiile simbolului central al poeziei Plumb de George Bacovia

Simbolul central al poeziei “Plumb” de George Bacovia este chiar termenul care apare in titlu; repetat de inca sase ori, in pozitii simetrice, in fiecare dintre cele doua catrene, termenul indica obsesia convertirii universului cunoscut, in cenusiul mineralului. Simbolul este un procedeu expresiv prin care un termen concret (metalul plumb, in cazul de fata) sugereaza, […]

Vezi referatul complet

Explicatia titlului poeziei Testament de Tudor Arghezi

Asezata in fruntea volumului de debut (“Cuvinte potrivite” – 1927), poezia “Testament' exprima crezul literar arghezian, fiind un manifest poetic. Titlul lui ar putea fi explicat in doua modalitati: a) pornind chiar de la ideatia acestui poem; b) pornind de la intreaga opera argheziana. a) in prima strofa a poeziei “Testament”, autorul prezinta o viziune […]

Vezi referatul complet

Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – prima parte

O parte din poemele ciclului balcanic (Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus, Isarlak si incheiere) au fost scrise in perioada 1921 – 1926, fiind apoi incluse in volumul Joc secund (1930), in care alcatuiesc sectiunea intitulata Isarlak. Balcanismul sustine, cel putin la prima lectura, unitatea de continut a acestui ciclu poetic. Asezata sub auspiciile “lumii […]

Vezi referatul complet

Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – prima parte

Poezia a fost publicata pentru prima data in revista “Contimporanul”, in 1924, sub titlul Jazz band pentru nuntile necesare, fiind apoi inclusa (cu titlul modificat) in volumul Joc secund (1930), sectiunea Uvedenrode. Ilustrand ermetismul creatiei barbiene, textul este o arta poetica, ce pune problema raportului dintre trei cai de cunoastere: prin simturi (eros), prin intelect […]

Vezi referatul complet

Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – a doua parte

Cunoasterea este dirijata, la acest prim nivel, catre “tronul moalei Vineri” (simbolizand maxima intensitate a exaltarii erotice). Eul poetic se manifesta acum doar ca fiinta dionisiaca, redusa la mecanica instinctelor, exteriorizand un senzualism extrem, ce izvoraste dintr-o energie vitala descatusata dezordonat: “Inspre tronul moalei Vineri / Brusc, ca toti amantii tineri, / Am vibrat / […]

Vezi referatul complet