Articles Tagged: antichitate

In timpul triumfului organizat lui Traian la Roma (decembrie 102) acestuia ii este conferit titlul victorios “Dacicus”. Dar Dacia nu fusese supusa. Traian o stia tot atit de bine ca si Decebal. Asa incit, pregatirile pentru un nou razboi incep chiar din primavara anului 103. Spre a-si mari viteza de manevra si a-si imbunatati comunicatiile, […]

Ca prim semn al victoriei asuprea dacilor, Traian trimite la Roma capul regelui dac, ce va fi expus pc sr-ara de piatra a Capitoliului (treptele Gemoniilor). Era cea mai mare victorie a lui Traian. La 11 august 106 Dacia este proclamata provincie romana. si Traian ramane in Dacia, pana in anul 107, pentru a o […]

Dupa razboaiele dacice, Traian se ocupa mai temeinic de treburile interne ale imperiului, continuand actiunea de integrare a provinciilor, supraveghind justitia si incurajind comertul, intarind concordia cu senatul. Nici problemele religioase nu-i raman straine, manifestand spirit tolerant in acest domeniu atat de tulburat in vremea sa5. Este faimos, in context, raspunsul (Rescriptul lui Traian) pe […]

Ultimul reprezentant al dinastiei Flavilor, Titus Flavius Domitianus (13 septembrie 81 – 18 septembrie 90), care urmase fratelui sau, a fost proclamat imparat, do catre garda pretoriana, al carei amestec in viata politica romana era din ce in ce mai accentuat. Fundamentandu-si domnia pe puterea pretoriului, Domitianus a condus dictatorial, in vesnic conflict cu senatul, […]

Pana in ziua in care a devenit major si inca mult dupa aceea, i-a fost dat sa indure cea mai mare umilinta a vietii sale; el, Tutmes al III-lea, unicul fiu natural al gloriosului sau tata, Tutmes al ll-lea, sa fie silit sa asiste, ori de cate ori se afla la Theba, la protocolul faraonic, […]

Tutmes al III-lea a mostenit un regat a carui administratie era cristalizata de multa vreme. Gospodariile sclavagiste ale persoanelor particulare inflorisera considerabil (sclavajul devine dominant, sclavi posedand pana si oamenii cu situatie sociala modesta, cum ar fi pastorii, meseriasii, gradinarii, portarii templelor, carutasii si ostenii de rand), prelucrarea fierului, inca considerat metal pretios, se extinde, […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Intelegand ca Sparta nu va fi niciodata loiala Atenei, intuind intentia de dominatie a lacedemonienilor asupra intregii Grecii, Temistocle a determinat fortificarea Atenei si Pireului, starnind protestul Spartei. Totodata, reorganizand si intarind flota Atenei, capata o pozitie dominanta in Liga deliana, Atena devenind practic stapana de necontestat a unui imens imperiu maritim. Tot Temistocle a […]

In 745 i.e.n., un general asirian, Pulu, intervine energic, sprijinit de trupele de sub comanda sa, in disputa dinastica din Assur si se proclama rege luand, ca un simbol, numele celui mai puternic din vechii regi asirieni: Tiglatpalassar, in cazul domniei sale al III-lea. intr-o domnie relativ scurta, iul re 745-727 i.e.n., Tiglatpalassar al III-lea […]

Pentru ca sistemul administrativ propus de asirieni sa atinga eficienta maxima, Tiglatpalassar al III-lea a redus suprafata provinciilor (ele au devenit regiuni), a micsorat drepturile guvernatorilor de provincie schimbandu-le statutul in sefi de regiune. Ei aveau, ca principale atributii, strangerea impozitelor, pe care le varsau in vistieria imperiala, mobilizarea oamenilor la prestatiile imperiale, comanda militara […]