Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire. Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In […]
Articles Tagged: literatura
Despre Liviu Rebreanu si opera sa
Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Momentul aparitiei hamalului anticipeaza finalul dramatic al “aventurii” personajelor. Desi Nicolae Tabara il saluta “smerit”, iar baba il intreaba cu sfiala: “— Oare vine degraba, domnule?”, acesta “se ratoi” cu brutalitate: “— Ce-mi tot darlaiesti aici, babo?”. Treptat “gara se dezmorti”, se aprind lampile, sosesc alti calatori si chipurile celor trei se aglutineaza in portretul […]
Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns “victime” ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Semnele vin din partea lumii reale (“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cucosul da semn de plecare”), dar si din, zari necunoscute”, oculte – visul anxios, menit sa confirme ideea mortii sotului, anunta calatoria in cautarea celui disparut: “Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Examinand si itinerarul final, recunoastem si aici simbolul labirintului. Labirintul, cu drumurile sale serpuite, reprezinta Regatul Mortii, linia serpuitoare aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata. Vitoria porneste in cautarea sotului, din interior, din intuneric, pentru a ajunge in exterior, unde se afla lumina: “Fiinta ei incepe sa se concentreze […]
Caracterizarea Vitoriei Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Nu credem ca in cadrul romanului tema justitiei ocupa un loc restrans si ca este mai importanta implinirea ritualului. Ce sens ar mai avea atunci descoperirea si pedepsirea ucigasilor? Punctul culminant al actiunii este pla-sat in scena parastasului, unde Vitoria Lipan conduce din fundal, cu inteligenta si tenacitate, ancheta spre deznodamantul care aduce moartea asasinului. […]
Caracterizarea lui Gheorghita din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu, si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, co-ordonat de mama cu tenacitate. Mai intai, educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii: “Paraul cu bulboanele au fost ale lui. […]