Culoarea alba primeste la Sadoveanu sensuri pozitive. Calul alb este simbolul puterii politice, iar bourul alb este primordial, fiind o metafora a vechimii timpului. Izvorul alb este o metafora a curgerii tuturor lucrurilor, sugerand existenta universala. Forma metaforica a acestei calatorii pe verticala, spre starea edenica a inceputurilor, este vanatoarea. Daca stihiile si apele sunt […]
Articles Tagged: literatura
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Se poate spune ca personajele romanului Fratii Jderi nu sufera un proces de devenire psihologica, ele sunt fixe. De fapt, sunt incadrate cosmologic, pentru ca natura se reflecta in om. Ele sunt arhetipuri, avand rol mitic. In acelasi timp, caracteristica spatiului epopeic este monumentalitatea eroilor. Personajele apar si in ipostaza de naratori. Povestitorul nareaza istoria, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul familiei Jderilor este, structural – dar la o scara mai mica – corespondentul puterii absolute, Stapanul. Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor (de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire. Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In […]
Despre Liviu Rebreanu si opera sa
Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Construirea personajului Nechifor Lipan din opera Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu
In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul si pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintei (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, scurt pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit, prietenos, […]
Geneza si formula estetica a operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu
Strict formal, Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Racului, Nunta domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. In fondul sau, se constituie ca roman filosofic pigmentat cu o tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de roman-basm, sugerata de autorul insusi atunci cand se […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand “batranii legii vechi, “monahii lui Zamolxis”, urca pe “muntele cel ascuns” spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni, in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti”, imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute “o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie”. Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta Maria, are previziunea […]