Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul familiei Jderilor este, structural – dar la o scara mai mica – corespondentul puterii absolute, Stapanul. Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor (de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, […]
Articles Tagged: literatura
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire. Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In […]
Despre Liviu Rebreanu si opera sa
Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Momentul aparitiei hamalului anticipeaza finalul dramatic al “aventurii” personajelor. Desi Nicolae Tabara il saluta “smerit”, iar baba il intreaba cu sfiala: “— Oare vine degraba, domnule?”, acesta “se ratoi” cu brutalitate: “— Ce-mi tot darlaiesti aici, babo?”. Treptat “gara se dezmorti”, se aprind lampile, sosesc alti calatori si chipurile celor trei se aglutineaza in portretul […]
Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns “victime” ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Despre viata infernala din Bizant relateaza romancierul, intr-o forma comprimata, si in penultimul capitol. Este reprodusa aici o scrisoare de la cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion care ii aduce lui Breb vesti cumplite: Maria a fost exilata la Prinkipo, Platon a fost ucis de ostile lui Constantin care atacasera manastirea, dar, in cele din […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
La crearea trilogiei Fratii Jderi s-a pornit de la un material artistic si documentar – cronica lui Ureche si O sama de cuvinte a lui Neculce, Descrierea Moldovei de Cantemir -, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea de epoca ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii dau, evident, impresia de roman istoric, in care intalnim formule ale romanului de aventuri, practicate de Walter Scott si Al. Dumas. S-a vorbit de multe ori despre existenta mai multor microromane in cadrul unuia singur: romanul unei […]
Geneza operei Baltagul scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Semnele vin din partea lumii reale (“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cucosul da semn de plecare”), dar si din, zari necunoscute”, oculte – visul anxios, menit sa confirme ideea mortii sotului, anunta calatoria in cautarea celui disparut: “Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit […]