Structura compozitionala a romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: 1. Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului: Cartea I este “istoria geloziei lui Stefan Gheorghidiu” (Calinescu), iar metafora din titlu ar putea sugera ratacirile personajului prin […]
Category: Referate
Referate
Particularitatile incadrarii romanului Ion in curentul realist
Romanul “Ion” de Liviu Rebreanu este primul mare roman realist din literatura romana. Aceasta incadrare poate fi motivata prin mai multe trasaturi: a) Sursa de inspiratie a operei au constituit-o trei intamplari reale, pe care autorul le-a “topit” si unificat intr-o panza enorma, tinzand spre monumental. Astfel, patania unei fete bogate (amagite de un fecior […]
Opinii critice semnificative care releva complexitatea personajului Ion din romanul cu aceasi nume
Aparut in 1920, “Ion” este cel mai mare roman al iubirii de pamant din literatura romana. Personajul central al cartii este Ion al Glanetasului – figura simbolica, impresionanta prin iubirea pamantului si prin drama pe care o traieste. Complexitatea acestui personaj a dat nastere unor viziuni critice atat de diferite, incat din insumarea lor se […]
Relatia dintre structura romanului si drama pe care o traieste Ion din romanul cu acelasi nume
Cu toate multele lui trasaturi si atitudini negative, se cuvine sa recunoastem ca Ion traieste o drama, ale carei proportii ii macina fiinta. Aceasta drama provine, inainte de toate, din specificul mediului rural, in care “Ethosul, psihologia, erosul, intreaga existenta se exprima in felul cum gandesc oamenii, in conditii date, despre pamant” (C. Ciopraga). Apriga […]
Particularitatile structurii compozitionale a romanului Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu
Aparut in 1922, “Padurea spanzuratilor” este “primul roman de introspectie din literatura romana”. (Al. Sandulescu); personajul sau central- Apostol Bologa- este o figura simbolica, intruchipand drama romanilor transilvaneni, pusi in situatia de a lupta, in primul razboi mondial, impo'triva altor romani. Dincolo de aceasta realitate (harazita romanilor de un destin istoric nefast), tenta umana si […]
Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din romanul Baltagul
Vitoria Lipan este un personaj exponential care cristalizeaza trasaturile muntenilor – temperamente solare care pun viata in ecuatie cosmica. Fiecare moment al asteptarii sau al drumului constituie o marturie a unirii cu natura aflata mereu in consonanta cu trairile sufletesti ale personajului. Motivul soarelui strabate intreg romanul, drumul Vitoriei – replica pamanteana la marea calatorie […]
Particularitatile structurii compozitionale a romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
Aparut in 1930 si scris in numai cateva zile, romanul “Baltagul de M. Sadoveanu infatiseaza o lume de puritate pagana, traitoare intr-un tinut in care datina este legea nescrisa a comunitatii. Alcatuit din 16 capitole (numerotate cu cifre romane), “Baltagul” se deschide cu o anecdota caracterologica despre nasterea neamurilor; printre acestea se numara si locuitorii […]
Viziunea asupra existentei traditionale a muntenilor din romanul Baltagul
Nucleul epic al romanului il constituie inceputul capitolului al X-lea – episod in care autorul face un excelent portret de grup al oamenilor de la munte. Traitori intr-un spatiu hieratic si pur, in care fiecare brad reprezinta emblematic viata si moartea, muntenii isi iubesc, mai presus de orice “datinile lor de la inceputul lumii”. Tema […]
Substratul mitic al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
In “Baltagul”, din tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mare profunzime: 1. Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul continua actiunea baladei. In spatele naratiunii sta ideea destinului uman; autorul ridica o intamplare la rang de universalia, caci moartea este “a lumii mireasa”, […]
Referat despre deznodamantul romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
Deznodamantul romanului este o consecinta a momentului culminant (descoperirea osemintelor lui Nechifor, intr-o rapa) si cuprinde scena praznicului, prelungita prin recunoasterea adevarului de catre cei doi ucigasi (Calistrat Bogza si Ilie Cutui). Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (pe care n-avea “sa-l mai vada pana la invierea cea din veac”), are […]